Pagina principală
   Mesajul Directorului
   Misiunea Bibliotecii
   Evenimente - Arhivă
   Activitate editorială
   Programe culturale
   Regulament
   Periodice 2017
   Împrumut interbibliotecar
   Legături utile
   Petre Dulfu
   Istoric
   Familia română
   Biblioteci locale
   Informaţii publice
   InfoMail
   Biblioteca pe Facebook
   Biblioteca pe YouTube
 
 
Program cu publicul:
Luni - Vineri
8-19
Sâmbătă
9-14 (1 oct. - 30 iun.)
 
 


Mesajul Directorului

Bibliotecile publice si-au câstigat în ultimii ani un binemeritat LOC DE ONOARE în cetate. E un semn bun pentru societatea civila, dar si o rasplata morala pentru eforturile depuse întru acest scop, de catre breasla bibliotecarilor, dominata de spirit vocational.
Aceasta constatare a determinat fixarea unei tinte noi pentru deceniul prim al noului secol, evident fiind faptul ca aceasta tinta se doreste un început care va fi consolidat. Este vorba despre asumarea în plan mondial a DEVIZEI bibliotecilor publice în relatia cu comunitatile pe care le deservesc si care le finanteaza integral activitatea: “BIBLIOTECA – A TREIA CASA!”
Într-o talmacire simpla, ar fi vorba despre faptul ca, daca PRIMA CASA este cea în care locuiesti, iar A DOUA CASA cea în care muncesti (pentru salariati) sau înveti (pentru elevi, studenti, masteranzi, doctoranzi, cursanti etc.), atunci a fi A TREIA CASA înseamna ca, din bugetul de timp ramas la dispozitie, cea mai însemnata parte se constituie fie prin prezenta directa într-o sala de biblioteca, fie prin citirea unei carti împrumutate, fie prin accesarea unei informatii stocate într-o baza de date moderna.


Dar de ce si-au ales liderii acestor asezaminte de cultura o astfel de tinta? E clar, cred, pentru toata lumea ca nu e vorba doar de o ambitie profesionala a acestora. Mai degraba se poate decela ca acest SCOP – a treia casa – este expresia practica a unui deziderat mai general. Daca stam sa analizam mediul concurential incident, putem observa ca, daca un “centru cultural” sau un “centru de cunoastere”, cum mai sunt asimilate si denumite bibliotecile publice, nu atrage cetatenii cu prioritate, alte perimetre de atractie si gravitatie publica vor intra în rol major. Daca biserica si spatiul de performare religioasa ar fi acesta, nici macar nu am putea considera ca ar fi vorba de pierdere sociala. Dar daca “a treia casa” este sau devine restaurantul (bufetul, barul, crâsma), sala de jocuri clasice sau electronice, discoteca sau cafeneaua s.a. atunci e clar ca avem de-a face cu filosofia placerii si nu cu emanciparea culturala. Nici alte provocari sau tentatii, cum ar fi cultivarea prin sport a armoniei trupului, relaxarea în natura sau promenada urbana, nu trebuie sa se aseze în lantul prioritatilor înaintea învatarii, informarii, lecturii...
Dar daca deviza e atât de generoasa nu înseamna imediat ca lucrurile ramân foarte simple în ceea ce priveste punerea în practica a acesteia. Biblioteca publica nu devine automat “a treia casa” doar prin simpla definire, clasificare, catalogare, ordonare. Pentru a putea juca un rol atât de important, se impun ajustari si restructurari majore, modelari si determinari semnificative. Functiile vechi, traditionale se reduc sau se potenteaza în alte directii de miscare, apar functii noi, noi proceduri de lucru, noi metode de diseminare, dar si noi tehnici de apropiere sinergica.
Biblioteca trebuie sa se repozitioneze întâi de toate fata de celelalte institutii de cultura, cu care trebuie sa se intersecteze partenerial si nu sa se concureze loial sau neloial sau sa se insularizeze prin metoda disjunctiei “elitelor culturale”.
În relatia cu autoritatile carora le este subordonata, biblioteca trebuie sa compenseze senzatia publica de a fi consumator de resurse financiare cu cea de a deveni FOR public polarizator de evenimente, INCINTA esentiala pentru tot ce înseamna structura culturala dinamica, pentru tot ce înseamna programe culturale esentiale în comunitate.
Cetateanul de rând, adica platitorul de impozite, numit atât de frumos CONTRIBUABIL, trebuie sa priveasca numai cu admiratie spre biblioteca si, chiar daca nu o frecventeaza, sa fie determinat sa o accepte ca o institutie esentialmente necesara si utila, ca un factor SINE QUA NON pentru viata sociala, ca un element de prestigiu pentru arealul în care traieste.
Mediul economic nu poate fi pastrat la distanta periculoasa ce se naste din evolutia naturala a prioritatilor de interese. Sinergia economie-cultura nu este o poveste inventata de venerabilul cetatean francez MARCEL GARRIGOU, cel care a lansat sintagma si a si înregistrat-o la OMPI (Organizatia Mondiala pentru Proprietatea Intelectuala) sub forma unei Asociatii Internationale pentru cultivarea raportului sinergic economie-cultura. Biblioteca trebuie sa învete tehnicile de apropiere si apropriere a mediului de afaceri. Daca reuseste sa le provoace interesul, oamenii de afaceri, specialistii din economie pot deveni nu numai utilizatori ci chiar animatori, colaboratori, sprijinitori.
O atentie marita trebuie sa acorde biblioteca publica relatiei sale cu persoanele defavorizate natural sau social. Actiunile specifice dedicate vârstei a treia, activitatile în sprijinul persoanelor cu handicap, bolnavilor, antrenarea la programe a somerilor sau pensionarilor, difuzarea proiectelor europene catre zonele rurale defavorizate geografic sau administrativ, iata doar câteva elemente indispensabile ale acestui palier de roluri si rosturi noi si moderne pentru aceasta institutie care are prin definitie aplecare vectoriala spre schimbare permanenta, spre înnoire.
Nu pun aici problema relatiei cu institutiile de învatamânt de toate gradele deoarece în acest segment bibliotecile exceleaza si realizeaza performante notabile, constituindu-se în cel mai important sprijin pentru formarea tinerilor. Nici despre rolurile si rosturile educatiei permanente la care biblioteca este institutie pilon nu cred ca mai trebuie facut referire.
Am punctat doar câteva aspecte esentiale pentru albumul de fata, care se doreste un prim ARGUMENT pentru asumarea scopului “Biblioteca – a treia casa”. Sau, altfel spus, o CARTE DE IDENTITATE deschisa spre comunitate.

Teodor ARDELEAN
Director Biblioteca Judeteana «Petre Dulfu»


 
 
     SEDIUL CENTRAL
 
   Baia Mare 430123,
   B-dul Independentei Nr. 4B
   Tel: +4.0262.275.583
   +4.0262.275699
   +4.0262.275799
   Fax: +4.0262.275899
   
   Secţia pentru copii
   Împrumut adulţi
   Sala lectură carte
   Sala lectură periodice
   Secţia Britannica
   American Corner
   Colecţii Speciale
   Salonul artelor
   Secţia multiculturală
   Sala multimedia
   Bibliografic
   Brevetoteca
   Filialele Bibliotecii
   Filiale peste graniţe
   
   
   
   
Design by: nnn screamdesign nnn