Dr. Gyula Schönherr – Preşedintele „Asociaţiei Muzeale Băimărene”

Dr. Gyula Schönherr – Preşedintele „Asociaţiei Muzeale Băimărene”

„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.” (Gyula Schönherr)

***

Iniţiativa înfiinţării unui muzeu în oraşul Baia Mare a prins contur în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Reprezentanţi ai intelectualităţii băimărene, cu sprijinit autorităţilor locale, au pus bazele „Asociaţiei Muzeale Băimărene”, în anul 1899 (31 august), iar în anul 1904 (19 iunie) a fost deschis pentru public Muzeul Orăşenesc Baia Mare.

În perioada 1899-1904, oficialităţile oraşului (primar fiind Endre Gellert) s-au străduit alături de oamenii de cultură, dar şi de membri de rând din comunitate să construiască o bază solidă viitorului muzeu al oraşului. Astfel, au prins contur colecţii ordonate formate din vestigiile istorice de odinioară şi produsele vieţii culturale din acele timpuri pentru a fi prezentate publicului larg.

Iată ce spunea iniţiatorul şi catalizatorul acelui demers cultural, socotit pe bună dreptate părintele muzeului băimărean: „Această perioadă este relativ scurtă pentru înfiinţarea unei instituţii culturale de masă care are ca scop nu asigurarea îndeplinirii cerinţelor zilnice ale traiului, ci ale celor spirituale înalte; dezvoltarea lentă dar sigură – care a caracterizat istoricul acestei instituţii culturale – demonstrează trăinicia şi aprofunzimea dorinţei intelectualilor pentru a avea un aport cât mai însemnat în mişcarea începută pe plan naţional la sfârşitul secolului precedent, în interesul înjghebării colecţiilor publice”. Vorbim aici despre dr. Schönherr Gyula (1864-1908), membru corespondent al Academiei de Științe Ungare, personalitate marcantă din domeniul cercetării istorice, dar și al culturii în general.

Puţini băimăreni ştiu că, în „casa mare” de pe strada Cloşca nr. 11, a copilărit, a trăit alături de familie o bună parte a vieţii sale şi a trecut la cele veşnice acest distins membru al comunităţii băimărene.

Graţie donaţiilor făcute de instituţii şi persoane fizice, dar şi unei strategii ştiinţifice de dezvoltare patrimonială, iniţiată de dr. Schönherr, în perioada 1904-1905, muzeul ca instituţie publică aflată în proprietatea oraşului, gestiona aproximativ 7.000 de piese, structurate în colecţii de arheologie, istorie, numismatică, artă, artă manufacturieră, ştiinţele naturii, bibliotecă şi arhivistică.

Conform informaţiilor oferite de presa vremii („Nagybánya és Videke”), în momentul deschiderii către public, respectiv 19 iunie 1904, a Muzeului Orăşenesc Baia Mare acesta dispunea de două încăperi şi un hol, poziţionate la parterul aşa-zisei primăria veche, edificiu din piaţa centrală a oraşului, latura vestică, colţ cu actuala stradă Gheorghe Şincai, locaţie pusă la dispoziţie cu generiozitate de oraş. În spaţiul respectiv au fost expuse colecţiile de arheologie, de artă plastică, de artă decorativă şi de artă populară, iar o cameră din interiorul curţii, a fost destinată pentru păstrarea cărţilor care formau biblioteca muzeului.

Din nefericire, la scurtă vreme după inaugurare, în anul 1905, un incendiu devastator a afectat unele edificii din zona pieţei centrale, printre care şi clădirea care găzduia Muzeul Orăşenesc Baia Mare. În această situaţie, muzeul, cu patrimoniu cu tot, a fost mutat în incinta clădirii de pe strada Crişan, vis-a-vis de Turnul Sf. Ştefan.

Astfel a început istoria, foarte captivantă de altfel, a muzeelor din Baia Mare.

 

Sursa text și foto: Muzeu Baia Mare