de dr. Teodor ARDELEAN.
O carte monumentală cu adevărat despre cele mai monumentale edificii ortodoxe din România a apărut recent, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Editura Basilica din Bucureşti. Albumul cu acest titlu cuprinde informaţii şi imagini ale lăcaşurilor de cult reprezentative care funcţionează cu statutul de „catedrale eparhiale”, aşezate în ordinea lor canonică: Catedrala Mântuirii Neamului, Catedrala Patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Bucureşti, Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa, Catedrala Înălţarea Domnului Târgovişte, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Curtea de Argeş, Catedrala Înâlţarea Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi şi Catedrala Voievodală Adormirea Maicii Domnului Buzău, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Apostol Andrei Galaţi, Catedrala Înălţarea Domnului Slobozia, Catedrala Sfântul Ierarh Alexandru Alexandria, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Giurgiu, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae Tulcea, Catedrala Sfânta Cuvioasă Parascheva Iaşi, Catedrala Sfântul Ioan cel Nou Suceava, Catedrala Sfânta Cuvioasă Parascheva Roman, Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Huşi, Catedrala Sfânta Treime Sibiu, Catedrala Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil Alba Iulia, Catedrala Adormirea Maicii Domnului şi Catedrala Învierea Domnului Oradea, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae Miercurea Ciuc, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae Deva, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Cluj Napoca, Catedrala Sfânta Treime Baia Mare, Catedrala Înălţarea Domnului Zalău, Catedrala Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Craiova, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae Râmnicu Vâlcea, Catedrala Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Drobeta Turnu-Severin, Catedrala Înălţarea Domnului Slatina, Catedrala Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan şi Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş Timişoara, Catedrala Sfânta Treime Arad şi Catedrala Învierea Domnului Caransebeş.
O istorie bogată stă ascunsă în spatele fiecăreia dintre aceste biserici reprezentative, un palmares de idei şi nădejdi, greutăţi şi jertfe care împreună dau măsura dragostei poporului român faţă de lăcaşurile sfinte, dar şi expresia concretă pentru zbuciumul zidirilor, alături de credinţa în Hristos Domnul. Câte piedici au fost învinse, câte bariere străpunse, câte interdicţii depăşite ca să putem vorbi şi ilustra acum aceste nestemate ale credinţei străbune!
Cel mai rapid s-a zidit Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia (1921-1922), celelalte dând mari tributuri de timp şi răbdare. La acest capitol intră şi noile catedrale din Arad (1991-2006), Caransebeş (1997-2010), iar la Slatina şi Baia Mare se mai lucrează.
„Făclii de lumină purtătoare pe pământ românesc” catedralele eparhiale mărturisesc totdeodată atât jertfa înaintaşilor şi zelul slujirii păstoreşti cât şi credinţa trainică a poporului drept-credincios şi dăinuirea neamului românesc, creştin dintru începuturile sale.
(1 august 2014)
de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Sursa: Redacția eBibliotheca septentrionalis
