Conferință susţinută de Dr. Gabriela Haja, cercetătoare la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași și coordonator al Departamentului de lexicologie-lexicografie începând cu anul 2008. Din anul 2015 deține și calitatea de secretar științific, cu delegație, al institutului.
Durata: 26 de minute.
DICȚIONARUL TEZAUR AL LIMBII ROMÂNE
Operă fundamentală a culturii române, realizată în 105 ani, cu aportul a zeci de colective de lingviști lexicografi, 19 volume, aproape 18.000 de pagini, ediție anastatică lansată în anul 2010.
Cum se elaborează un dicționar tezaur al limbii, ce cuprinde acesta, care sunt calitățile unui lexicograf, care sunt cei mai reputați lingviști români implicați în realizarea „Dicționarului tezaur al limbii române“ de-a lungul unui secol și care este drumul spre digitizarea unui astfel de dicționar ne explică dr. GABRIELA HAJA, cercetătoare la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“, Filiala Iași a Academiei Române, coordonator al Departamentului de lexicologie-lexicografie și secretar științific, cu delegație, al institutului.
„Dicționarul limbii române poate fi elaborat numai de către echipe de specialiști, care alcătuiesc lista de cuvinte ce intră în dicționar pe baza consultării unui material textual reprezentativ pentru limba română literară, cu toate stilurile sale, dar și pe baza limbii vorbite, așa cum este ea înregistrată în atlasele lingvistice ale românilor și în textele dialectale înregistrate cu prilejul anchetelor dialectale, cărora li se adaugă și alte culegeri de texte populare.“
„Care sunt calitățile lexicografului ideal implicat în realizarea proiectului Academiei? În primul rând lexicograful trebuie să aibă o foarte bună cunoaștere a lucrurilor, capacitatea de înțelegere a lucrurilor concrete, dar și a conceptelor abstracte. Fundamental este să stăpânească lexicografia românească, dar și normele tehnice de redactare ale «Dicționarului tezaur». Acestora li se adaugă o foarte bună pregătire teoretică în domenii precum istoria limbii, limba română contemporană, dar și gramatică istorică, cu toate părțile sale – fonetică, lexic, morfologie, sintaxă. De asemenea trebuie să stăpânească semantica, etimologia, dar și istoria literaturii și a culturii române. În plus, e dator să fie familiar cu celelalte limbi romanice, cu limba latină, desigur, dar și cu alte limbi care au influențat lexicul românesc de-a lungul istoriei limbii române. Veți spune că e deajuns. Ei bine, nu, pentru că în prezent lexicografia mondială a trecut în altă eră, în era electronică, și lexicograful de azi este nevoit să aibă deschidere, să asimileze informație și metode de lucru asistate de calculator și de softuri inteligente.“
„Conexiuni“ este un proiect susținut de membrii Academiei Române și de cercetători din institutele sale, având ca scop promovarea valorilor științifice și culturale. Conferințele se adresează publicului de orice vârstă și pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar și liceal.
Sursa: Academia Română | Youtube
