Azi, 8 aprilie, se împlinesc 375 de ani de la moartea cronicarului moldovean (1590 – 1647). S-a născut în 1590 la Iași, ca fiu al lui Nestor Ureche.
„Grigore Ureche este cunoscut în istoria literaturii și a culturii românești printr-o singură operă – Letopisețul Țării Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor care scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă – prima cronică în limba română a Moldovei, care prezintă istoria țării, cum rezultă și din titlu, de la 1359 până la anul 1594.” (sursa: Grigore Ureche, Dumitru Velciu, Editura Minerva, București, 1979, p. 169)
Ștefan Ciobanu menționează în „Istoria literaturii române vechi” despre importanța deosebită a cronicii lui Grigore Ureche pentru istoriografia noastră. ”Ca operă literară, cronica lui Grigore Ureche este cea dintâi operă scrisă sub influența literaturii Apusului. Autorul împrumută forma genului istoric, răspândit în țările apusene; mai mult cugetarea autorului, ideile lui, concepția istorică a lui sunt cele apusene.” (p. 265)
