Bibliotheca septentrionalis
La ce servesc mirarea şi DE CE-urile copiilor?
sau
Stimularea gândirii prin lecturi filosofice adaptate vârstei
de Mara POPOVICI
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
Dacă pornim de la credinţa vechilor greci, care susţineau că filosofia începe chiar cu procesul mirării, al uimirii, proces întâlnit la orice vârstă, dar declanşat cu naturaleţe şi inconştienţă în special de către copii, vom ajunge la ideea că mirarea timpurie derivată din simpla curiozitate poate deveni premisa mirării filosofice. Copiii se nasc cu acea curiozitate incipientă, originară, care pentru ei reprezintă însuşi procesul învăţării şi evoluţiei lor.
De ce-urile copiilor stau sub semnul mirării autentice – cel mai simplu instrument de cunoaştere a lumii. Aşa că, privite de aproape, de ce-urile copilăriei sunt chiar motorul filosofiei sau ceea ce îi face pe cei mici filosofi înnăscuţi. Curiozitatea fiinţei umane joacă un rol crucial în dezvoltarea şi maturizarea ei, pentru că ne împinge să căutăm răspunsuri la întrebările care ne frământă, răspunsuri care, de multe ori, ne definesc şi ne modelează drumul pe care-l vom urma în viaţă. Ar fi greşit să credem că această curiozitate copilărească trebuie depăşită cât mai repede şi că ar trebui înlocuită cu conformarea la normele sociale şi la valorile tradiţionale. Pentru că întrebările şi căutările ne fac să evoluăm, prin exersare, experimentare şi descoperire, cei care sunt stimulaţi în acest demers îşi vor îmbunătăţi semnificativ comportamentul şi gândirea. Încurajarea copiilor să încerce discuţii, conversaţii cu tentă filosofică le dezvoltă spiritul critic, imaginaţia, capacitatea de reflecţie, îi învaţă să gândească coerent, să fie mai lucizi, îi ajută să se maturizeze social şi emoţional, să se poată feri de prejudecăţi şi de îndoctrinări. Cred că orice părinte îşi doreşte ca aceste abilităţi şi trăsături să fie cât mai dezvoltate la copilul său. De ce să credem că maturitatea înseamnă a nu-ţi mai pune întrebări, a te conforma pe deplin şi a te purta ca şi cum ai şti totul?
Cum facem să păstrăm această stare nativă a mirării şi s-o încurajăm constructiv în rândul copiilor? Prin lecturi adaptate vârstei lor, lecturi care ating teme filosofice şi discuţii ghidate prin care încercăm stimularea gândirii critice a copiilor. Astfel, iniţierea timpurie în tainele filosofiei nu constă în studiul textelor sofisticate, ci al textelor simple care ating idei precum: libertatea, dreptatea, adevărul, timpul, divinitatea, raţiunea, prietenia, iubirea, viaţa, moartea şi altele. Pe baza lor se pot naşte discuţii, dezbateri în cadrul cărora se fac anumite exerciţii de gândire asemănătoare cu cele pe care le fac filosofii.
Serviciul Împrumut carte pentru copii şi tineret al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” deţine mai multe titluri care se încadrează în recomandările de lectură care-i ajută pe copii să dezvolte discuţii argumentative pe teme filosofice. Printre ele se găsesc cele două cărţi de filosofie pentru copii, Ruxi şi Sînziana, publicate de filosoful cu contribuţii însemnate în domeniul pedagogiei, Matthew Lipman. Metodologia sa este implementată în peste 50 de ţări, iar scopul ei final este de a demonstra că raţiunea şi gândirea critică sunt mai importante decât memoria. O altă carte potrivită pentru copiii cu vârsta de peste 10 ani este Filosofia pentru copii de David A. White, în care vom găsi 40 de răspunsuri la întrebările celor mici despre lume. Filosoful francez Roger-Pol Droite, autor al cărţii Filosofia pe înţelesul copiilor, pledează pentru schimbarea prejudecăţii că doar anumite persoane pot face dezbateri filosofice, fiind de părerea că orice fiinţă care meditează metodic asupra modului în care gândeşte face, de fapt, filosofie. Să nu uitam de Micul prinţ de Antoine de Saint-Exupéry, una dintre cărţile care au fermecat pe cei mici de pe întreaga planetă de 79 de ani încoace, o poveste poetico-filosofică ce ne aduce în prim-plan valorile umane.
Recomandările din colecţiile secţiei noastre, pentru preşcolari şi şcolari mici [1], sunt: Frederick de Leo Lionni, Sylvester şi pietricica fermecată de William Steig, Copacul cel darnic de Shel Silverstein, Fericirea este o vulpe de Evelina Daciūtė, Pandora de Victoria Turnbull, Gândurile unei broscuţe de Kazuo Iwamura, Marile întrebări ale lui Boris şi Moris sau Secretele animalelor din pădure de Anaël Assier şi toate titlurile din Colecţia „Micii filozofi”.
După aceste argumente în favoarea filosofiei, lista scurtă şi subiectivă este complet deschisă în funcţie de preferinţele celui care este dispus să accepte provocarea, transformând-o într-o activitate ludică pentru copii.
Vă dorim aventură frumoasă şi fructuoasă în lumea Sophiei, adică a înţelepciunii!
Note:
1. Pentru adolescenţii de peste 15 ani recomandăm bestsellerul internaţional Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder, Editura Univers, Bucureşti, 2013.
„Bibliotheca septentrionalis” nr. 58, iunie 2022
- Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_58(2022).pdf
Redacția:
- Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ
- Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN
- Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU
- Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU