Eugen Lovinescu „marele eunuc al literelor românești”, 80 de ani de la moartea criticului, istoricului literar, traducătorului și scriitorului Eugen Lovinescu (1943), membru post-mortem al Academiei Române, vitrină de carte realizată de Compartimentul Împrumut carte pentru adulți.
Istoric şi critic literar, teoretician al literaturii şi prozator, a fost iniţiatorul modernismului, curent literar ce s-a manifestat în jurul grupării culturale de la „Sburătorul”.
Eugen Lovinescu este fiul lui Vasile, profesor la gimnaziul din Fălticeni şi al Profirei Manoliu. Se căsătoreşte în anul 1916 cu Ecaterina Bălăcioiu.
Urmează cursurile Liceului international din Iaşi, apoi devine student al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, secţia limbi clasice.
Debutează publicistic în suplimentul literar al Adevărului, continuă cu articole despre scriitori sămănătorişti şi poporanişti. La Paris obţine titlul de doctor în litere.
Colaborează la revista „Convorbiri literare” a lui Mihail Dragomirescu şi publică primele două volume de Critice.
Publică volumul „Grigore Alexandrescu, viaţa şi opera lui”, urmat de monografia „Costache Negruzzi, viaţa şi opera lui”.
Sub conducerea lui E. Lovinescu, apare la 19 aprilie 1918 primul număr al revistei „Sburătorul”. A fost propus membru al Academiei Române dar este respins.
În 1942 Monografia în două volume „T. Maiorescu” este respinsă de la premiul Academiei Române.
La 16 iulie, bolnav de cancer, se stinge din viaţă la Bucureşti.
Sursa: www.globalinfo.ro/z/biografie_eugen_lovinescu.htm
