Simion Bărnuțiu – pașoptist și filosof modern – 215 ani de la naștere (1808 – 1864)
– Vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă –
Ilustru cărturar şi om politic român al secolului al XIX – lea, cunoscut mai ales ca unul dintre fruntaşii revoluţiei de la 1848 din Transilvania, Simion Bărnuţiu vede lumina zilei în data de 21 iulie 1808, în satul Bocşa Română din comitatul Zarandului, (azi judeţul Sălaj). Tot aici învaţă tainele scrisului şi ale cititului la şcoala comunală, după care urmează gimnaziul la complexul monahal al piastrilor din Careii Mari, continuând apoi cu facultatea teologică din Blaj, unde a fost hirotonit preot celib greco-catolic. La 4 noiembrie 1829 este numit profesor de sintaxă la gimnaziul din Blaj. Din 1830 lucrează pentru o vreme ca arhivar consistorial la Blaj. În luna octombrie a aceluiaşi an este numit profesor de filosofie. La 16 mai 1834, Bărnuţiu este numit notar consistorial la Blaj, devenind mâna dreaptă a episcopului greco-catolic Ioan Lemeni, care peste ani îi va deveni duşman aprig. Simion Bărnuțiu concepe și distribuie celebrul său manifest „Proclamația din 24 – 25 martie 1848”, în care enunță principiile sale, formulate anterior, începând din anul 1842, despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania. În data de 3/15 mai, pe câmpul de la Blaj, Bărnuţiu va fi ales vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale şi apoi preşedinte al Comitetului conducător al revoluţiei şi preşedinte al Comitetului de pacificaţiune.
Este răpus de boală, în ianuarie 1864, pe monumentul ridicat mai târziu, pe mormântul său din Bocşa Română sunt scrise cuvintele: „libertate, frăţietate, egalitate, naţionalitate” – cuvinte ce i-au marcat personalitatea, existenţa şi activitatea.
Sursa: https://www.dacoromania-alba.ro/nr38/simion_barnutiu.htm
