Mitropolitul Victor Mihaly de Apșa
(n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș – 21 ianuarie 1918, Oradea)
Biblioteca de idei
26 noiembrie 1894. Victor Mihalyi de Apșa primește de la Nunțiul din Viena, Antonio Agliardi, Arhiepiscop de Cesareea, următoarea epistolă: „Deoarece Majestatea Sa Crăiască a dorit să te înalțe la Scaunul Arhiepiscopal de Alba Iulia și Făgăraș, iar Sanctitatea Sa a fost onorată să accepte această numire, prezint felicitările mele Înălțimii Tale, cu speranța că sprijinul tău în misiunea Scaunului Mitropolitan va fi spre binecuvântarea poporului tău și spre mângâierea Bisericii văduvite”. (Informație de la prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu).
2 martie 1896. Victor Mihalyi de Apșa se întâlnește cu dr. „Gheorghe Bilașcu din Petrova”, profesor de igienă în „Internatul Francisc Josefin din Buda”, care îi cere sprijin în chestiuni material-financiare. De menționat că pentru a putea ocupa postul de la Institutul Josefin, Bilașcu a fost sprijinit de episcopul Mihail Pavel.
19 mai 1918. În revista „Neamul Românesc”, pe prima pagină, Nicolae Iorga, care, din cauza condițiilor vitrege de comunicare din timpul războiului, aflase târziu despre moartea mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa, scrie un articol-necrolog, din care reproducem câteva idei: „Victor Mihalyi de Apșa făcea parte dintr-o mare familie maramureșeană, cu diplomă de nobleță de la regii Ungariei, pentru care și acel predicat nobiliar și forma maghiară a numelui său…”. Alte sintagme denominative folosite de Iorga în textul panegiricului: „credincios loial față de Scaunul Roman”, „mândru de sângele său aristocratic și de numele său”, „vorba lui socotită, prudentă”, „cu nivelul ridicat al unei conversații alese” ș.a.
6 noiembrie 2011. Autograf pentru dr. Teodor Ardelean, de la Pamfil Matei, pe pagina de titlu a cărții Andrei Bârseanu și Asociațiunea, Ediție concepută, studiu introductiv, indice bibliografic, breviar documentar, selecția textelor, note, glosar și bibliografie de Pamfil Matei, lucrare apărută la Editura InfoArt Media Sibiu în 2011 (416 p.). Proiect cultural finanțat de Centrul Cultural Interetnic Transilvania și revista Transilvania din Sibiu.
6 iulie 2004. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Mircea Micu pe pagina de gardă a cărții Fănuș Neagu, frumosul nebun al marilor metafore, apărută la Editura Semne București, în anul 2002. 80 de pagini de însemnări, amintiri, evocări și poeme care îl au în „decor” pe acest „bijutier al cuvântului de limbă românească”. Pe coperta IV, printre alte portretizări descoperim și o „definiție” metaforizată: „E un nebun frumos al marilor orașe încercând să plimbe prin capitală o biserică așezată pe o sanie trasă de Nimeni”. Volumul este ornat și cu 50 de pagini cu fotografii diverse, adunate sub buchetul sintagmei „Privind înapoi cu uimire”. Aici îi întâlnim, firesc, și pe unii din cei mai buni prieteni ai săi: Ion Băieșu, Romulus Vulpescu, Marin Sorescu, Gheorghe Tomozei, Mircea Micu, Andrei Pleșu, Ioan Grigorescu, Ilarion Ciobanu, Eugen Barbu, Edgar Papu, Eugen Simion, Grigore Vieru, Marga Barbu, Dan Deșliu, Dinu Săraru, Adrian Păunescu, D. R. Popescu, Paul Everac, Traian Iancu, Colea Răutu, Ioan Flora, Nichita Stănescu, Gabriel Țepelea, Ion Caramitru, Corneliu Leu, Marin Preda, Tudor Gheorghe, Ion Ungureanu, Radu Câmpeanu.
1891. În primăvara anului 1891, George Pop de Băsești a fost primit de Mihail Kogălniceanu, care i-a dat sfaturi pentru menținerea solidarității neamului românesc (Din Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare).
12 ianuarie 1895. George Pop de Băsești îi scrie din nou lui Alexandru Roman, la Vaț. (Din Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare).
10 mai 1923. În „Gazeta Transilvaniei”, 86, nr. 98, p. 1-2 și nr. 99, p. 1, apoi în nr. 100, p. 2 și în nr. 101, p. 2, Valeriu Braniște scrie un amplu reportaj cu titlul Comemorarea de la Băsești.
Noiembrie–decembrie 1943. În „Transilvania”, 74, nr. 11-12, p. 802, 818 Silviu Dragomir are cuprinsă evocarea Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei.
1985. În „Acta Musei Porolissensis”, 9, p. 415-418 Milin Miodrag semnează studiul Raporturile lui George Pop de Băsești cu Vincențiu Babeș și cauza memorandistă (1891-1892).
6 mai 1923. În „Înfrățirea” de la Cluj, 3, nr. 790, p. 2 Zenovie Pâclișanu publică medalionul-panegiric Gheorghe Pop de Băsești.
16 noiembrie 2009. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Nicolae Băciuț, pe pagina de titlu a cărții Nicolae Steinhardt – Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, Ediția a IV-a (revăzută și adăugită), tipărită la Editura Nico Tg. Mureș (164 p.).
2011. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Anca Goja, pe pagina de gardă a cărții sale Convorbiri cu elite, apărută în Colecția Vox Septentrionis la Editura Proema Baia Mare în 2011 (327 p.). Interviuri realizate în perioada anilor 2004-2010, cu personalități locale și „centrale”, care au fost prezente la diverse activități în Maramureș, dar în cuprinsul cărora referențialele se cardinalizează de cele mai multe ori spre: Simion Bărnuțiu, George Bacovia, Lucian Blaga, Constantin Brâncuși, George Călinescu, Ștefan Augustin Doinaș, Mihai Eminescu, Vasile Radu Ghenceanu, Nicolae Manolescu, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Laurențiu Ulici, George Vulturescu ș.a. Dintre intervievați selectăm câteva nume de mai mare respirație culturală: Negoiță Lăptoiu, Victor Iancu, Maia Morgenstern, Teodor Dima, Nicolae Balotă, Sanda Golopenția-Eretescu, Adam Puslojić, Nicolae Prelipceanu, Ioan Groșan, Constantin Prut, Eugen Ovidiu Chirovici, Ștefan Hrușcă ș.a. Anca Goja s-a născut în Baia Mare, la 3 octombrie 1978. Jurnalism, la UBB, jurnalist la Graiul Maramureșului și alte publicații.
16 aprilie 2016. În organizarea Despărțământului ASTRA „Teodor Mihali” Dej a avut loc Adunarea Generală Ordinară pe anul 2016. Pe lângă astriștii clujeni, au participat și președintele ASTRA de la Năsăud Ioan Seni, părintele Ioan Morar de la Gherla, Vasile Iuga de la Cluj-Napoca. Dr. Teodor Ardelean a susținut conferința tematică „ASTRA și Academia Română”. Președinte: dr. ec. Radu Găvrilă.
1 iunie 1902. A trecut la cele veșnice, în Slatina, Maramureș, (azi în Ucraina) Mihail Pavel, episcop greco-catolic de Gherla (1873-1879) și de Oradea Mare (1879-1902). S-a născut la Recea, lângă Baia Mare. Studii la Baia Mare, Satu-Mare, Cașovia (Košice), Viena, Ujgorod. Preot în Apșa de Jos, protopop și vicar al Maramureșului cu reședința la Slatina. Ca episcop, a fost unul dintre marii mecena ai românilor. A murit de inimă făcând tratament la băile sărate din Slatina și a fost înmormântat în biserica pe care o ctitorise în acest orășel. La înmormântare a fost „cinstit” de multă lume, în frunte cu mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa, episcopii Ioan Szabo de Gherla și Demetriu Radu de Lugoj, Tit Bud, vicarul Maramureșului, dr. Augustin Bunea și toată intelectualitatea Maramureșului (Ioan Georgescu, Episcopul Mihail Pavel. Viața și faptele lui. La o sută de ani de la naștere și la 25 de la moartea lui, Oradea, 1927, p. 73).
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș ( 19 Februarie 2024)
