16 octombrie 1989. Primește Bun de tipar la Editura Cartea Românească volumul 3 al lucrării Scriitori români de azi de Eugen Simion. Remarcăm studiile dedicate scriitorilor maramureșeni: Augustin Buzura (p. 227-238), Vasile Igna (p. 384-392), Ioan Groșan (p. 653-656) și Horia Ursu (p. 714-718).
Noiembrie-decembrie 2020. În revista „Viața Românească”, Ion Pop este prezent cu studiul intitulat O revenire obligatorie la poezia lui Vasile Igna (p. 144-151). Concluzia: „Poezia lui Vasile Igna, cu încercări și reușite pe atâtea etape ale discursului liric, însă mereu dispusă să experimenteze, făcând să conviețuiască firescul cu livrescul, atinge astfel un punct de reper de două ori reprezentativ, pentru o operă ce se rotunjește convingător la vârsta înaltei maturități și nu mai puțin ca teritoriu liric cu o marcă originală în peisajul nostru liric actual”.
1982. În ABC Dacia (Supliment al Editurii Dacia), Nicolae Manolescu scrie despre Vasile Igna: „Vasile Igna este poet, deși scrie și proză, om dedicat și tăcut. Pare a se răsfrânge în el însuși. Nu se apără excesiv de ceilalți, dar nici nu se predă numaidecât. Sentimentele și le păstrează pentru cărți care alcătuiesc provincia lui de cărturar nostalgic nimerit din greșeală printre vietățile crude din lumea mare. Politicos, refractar prin structură la vulgaritate, discret fără exuberanță, va fi întotdeauna un om și un poet închis între petalele sufletului său ca într-un mare roșu trandafir”. (Portrete fără ramă).
Septembrie 1970. În revista „Familia”, Seria a V-a, An 6 (106), nr. 9 (61), p. 20, Ștefan Augustin Doinaș remarcă o serie de tineri creatori ce se vor afirma în Septentrionul literar Românesc: S. Drăgan din Bârsăul de Jos, Petru Dunca, Ștefan Jurcă, Dorin Sălăjan. Lui S. Drăgan i se publică poemul Alfa și este încurajat prin cuvinte „politicoase”: „De data aceasta, am reținut «Neliniște» împreună cu «Alfa», deși versurile ultime nu sunt pe măsura celor dintâi. Există o adevărată estetică a versului ultim – Radu Stanca a scris cândva despre lucrul acesta – pe care un poet, conștient de arta pe care o practică, ar trebui s-o cunoască”. Lui Petru Dunca i se comunică: „S-ar putea să vă publicăm într-o zi, după ce vă veți dezbăra de tentația (modernistă?!) a incoerenței …”. Ștefan Jurcă este „radiografiat” mai cu exactitate: „Aveți capacitatea de a contura, în câteva cuvinte, o situație poetică, dar graba, răceala observației, precum și inteligența vă fac… feste. Am impresia că scrieți relativ ușor și că nu vă dați seama de riscurile unei asemenea însușiri. Ar trebui să poposiți mai mult asupra fiecărei idei pe care o prindeți din zbor, căutând de fiecare dată soluția cea mai bună, nu cea mai la îndemână. În fiecare unic poem din cele trimise se află un nucleu care poate deveni centrul unei poezii bune, și cel puțin o imagine interesantă, capabilă s-o hrănească. Cel mai puțin mi-au plăcut poemele în proză, deși nu sunt lipsite de anumite calități. Am reținut După un timp și După un an”.
30 aprilie 1995. Primește Bun de tipar la Editura Gutinul SRL Baia Mare studiul critic intitulat George Coșbuc – între confuzie și uitare, de Dumitru Surăianu (271 p.). Volumul cuprinde în prima parte un Tabel cronologic, Coordonate istorice și literare și studiile: Dimensiunile baladei românești, Balada lui George Coșbuc, Mitul și istoria în baladele lui G. Coșbuc, Natura și erotica, Sentimentul național, Ulița copilăriei. Partea a doua conține cele mai importante poeme „adnotate”: Nunta Zamfirei, Moartea lui Fulger, Moartea lui Gelu, Decebal către popor, Cetatea Neamțului, Mama, În miezul verii, Pastel, La oglindă, Recrutul, Cântecul fusului, Fata morarului ș.a. Concluzia obținută de cititor după lecturarea cărții este una extrem de frumoasă: Poezia lui Coșbuc așteaptă în continuare să fie citită altfel! Altfel decât în maniere simplificatoare, mult deturnate de la sensul original, prin clișee, canonizate în timp!
3 septembrie 1977. Primește „Bun de tipar” la Editura Albatros cartea Chipuri din Hronicul Neamului de Ioan Chindriș. O lucrare spectaculos de emoționantă și, totodată, un produs însoțit permanent la lectură de „parfumul bibliotecilor”. „Eroi” și „tablouri”: Burebista, Anonymus, Rovine, Bobâlna, Gh. Doja, Mihai Viteazul, Dosoftei, Brâncoveanu, Ion Neculce, Gheorghe Șincai, Gheorghe Lazăr, Gherman Vida, Eftimie Murgu, Heliade Rădulescu, G. Barițiu, Mihail Kogălniceanu, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu, Axente Sever, Al. Papiu Ilarian, Ioan Micu Moldovan, Badea Cârțan, Ioan Bianu ș.a.
25 decembrie 1972. În Sfânta zi de Crăciun a anului 1972 istoricul Ioan Chindriș semnează „tableta” intitulată Gherman Vida și Gheorghe Șincai. Expresii foarte reușite, într-o semantică a valorilor românești, reflectă mandatul apostolic al călugărului maramureșean Gherman Vida: „… bătrânul maramureșean care l-a inițiat în taina slovelor pe prințul pastelului românesc” (n.n. – Vasile Alecsandri); „… înarmat cu sabia erudiției și cu agerimea conștiinței naționale”; „întâia poartă de intrare către plaiurile lui Ștefan cel Mare a învățăturilor Școlii Ardelene”; „… acest peregrin merită a fi urmărit, căci el poartă în desagă Cronica nemuritorului nostru Șincai”; „un inimos maramureșean preia ștafeta desagilor cu istorie românească, ștafeta la propriu și la figurat, spre a o purta către destinu-i de glorie, în lungul și latul pământului românesc” ș.a.m.d.
19 februarie 2007. Primește „Bun de tipar” la Editura Academiei Române volumul Pagini din istoria Academiei Române (1866-1948). Acte, donații, discursuri, portrete și evocări academice. Selecția textelor, note și indice general de dr. Dorina N. Rusu. Cuvânt înainte de acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române (725 p.). De reținut pentru istoria Maramureșului textele: „Răspunsul rostit de Iosif Hodoș, membru fondator al Societății Literare Române, reprezentantul Maramureșului, la cuvântul rostit de Ioan Fălcoianu”, „Cuvântul rostit de Alexandru Roman, membru fondator al Societății Literare Române”, și „Discursul rostit de Alexandru Roman la manifestația din fața Teatrului Național din București, organizată în cinstea membrilor Societății Literare Române”. La Indice general mai întâlnim: Bogdan I, Gheorghe I. Brătianu, Iuga „Ologul”, Maramureș (22 referințe sau citări), Mănăstirea Peri, Sighetu Marmației, Someș (râu), Tisa (râu), Vida (călugăr) ș.a.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (19 august 2024)
