În data de 29.08.2024, o delegație de cercetători științifici din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, din care au făcut parte: dr. Teodor Ardelean (director), conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, conf. univ. dr. Florian Roatiș și dr. Ioan Gogota (bibliotecar metodist), a efectuat o vizită documentară la Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, situat în localitatea Apșa de Jos (raionul Teceu, Ucraina), la invitația soților Botoș: dr. Ion M. Botoș (director) și soția, Ileana (director adjunct și bibliotecar în cadrul muzeului sus-amintit).
Scopul vizitei a constat în atragerea atenției asupra necesității protejării și păstrării patrimoniului cultural românesc (limba, cultura și civilizația) din localitățile locuite de etnici români în Ucraina, și în care acțiunile inițiate de conducerea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare pot fi catalogate ca demersuri manageriale împlinite.
Cu această ocazie, au fost donate mai multe exemplare din revista „Familia română” și câteva volume din operelor autorilor dr. Teodor Ardelean și conf. univ. dr. Florian Roatiș, cărți care vor fi urmate de o consistentă donație a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Totodată, delegația băimăreană a putut evalua la fața locului stadiul lucrărilor pentru proiectul „Biblioteca Apșa – liant pentru păstrarea și cunoașterea limbii române”, derulat de Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, în perioada 24.07 – 31.12.2024. Obiectivul principal al implementării acestuia va fi creșterea numărului de elevi, profesori și adulți care să împrumute cărți în limba română, astfel crescând gradul de educație și conștientizare despre istoria, cultura și literatura românilor în comunitățile românești.
Proiectul prevede organizarea unei biblioteci cu cărți în limba română în cadrul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, Apșa de Jos (raionul Teceu, Ucraina) și de care să beneficieze cei peste 50.000 de români din Transcarpatia. Acesta a fost posibil datorită eforturilor statului român, care, la începutul anului 2024, a alocat prin intermediul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) suma de 70.000 de lei pentru înființarea Bibliotecii Apșa. Banii vor fi folosiți pentru consolidarea și amenajarea unei biblioteci care să ofere vizibilitate în regiunea Transcarpatia.
În contextul proiectului s-a motivat faptul că bibliotecile din Trancarpatia, finanțate de statul ucrainean, nu au fond de carte în limba română, atât de necesară pentru comunitatea de români din Trancarpatia în vederea păstrării identității culturale a românilor din această regiune, fapt pentru care cercetătorii din România și Ucraina au recomandat organizarea unei biblioteci în cadrul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Apșa de Jos.
Despre stadiul lucrărilor la bibliotecă, dr. Ion M. Botoș a amintit că: „biblioteca trebuie să devină casa acelor operatori culturali și acelor grupuri sociale care astăzi nu sunt reprezentate de și într-o instituție culturală, iar principalii beneficiari ai proiectului vor fi cetățenii de pe întreg teritoriul Ucrainei, dar și comunitățile internaționale legate cultural de statul român și ucrainean. Mai mult, scopul bibliotecii din Apșa de Jos (Ucraina) va fi acela de a promova misiunea esenţială a unei biblioteci, iar patrimoniul său să fie transmis intact generaţiilor viitoare, pentru că, atât fondurile bibliotecilor, cât și al muzeelor reprezintă o parte importantă a memoriei umanităţii din timpurile noastre, texte şi imagini”.
Totodată, biblioteca va trebui să promoveze o imagine unitară a unei comunități etnice și să devină un spațiu prietenos, primitor și facil de înțeles, de natură să acopere nu numai activitatea de astăzi a instituției, dar și necesitățile culturale de care comunitatea locală are nevoie. Maramureșul istoric din dreapta și din stânga Tisei este icoana fidelă a realității de astăzi, reprezentând o comunitate etnică omogenă și compactă, fiind obârșia întemeietorilor de țară, în care oamenii și-au dovedit în decursul veacurilor adevărata vocație, aceea de păstrători ai ființei naționale.
Coordonatorul proiectului, Ion Botoş, a strâns, din propriile resurse, de la bătrânii din satele româneşti, mii de exponate, care au fost frumos aranjate în casa şi în curtea sa din Apşa de Jos, în Muzeul de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, despre care a ținut să menționeze că: „muzeul este rezultatul unei muncii asidue și perseverente și cuprinde mii și mii de obiecte de mare varietate, achiziționate și colectate de-a lungul anilor în care majoritatea exponatelor sunt foarte vechi și cu caracter de unicitate”.
În condițiile integrării europene și euroatlantice, ca și ale procesului de globalizare și mondializare, dialogul intercultural este indispensabil, presupunând o continuă educare și formare multi-culturală, iar condiția sine qua non a realizării acestui dialog este aceea a asimilării limbilor națiunilor conlocuitoare, dar și a celor de circulație internațională, fapt ce se regășește și în Regiunea Trascarpatia aflată pe teritoriul Ucrainei (stat care actualmente trece prin grele încercări privind păstrarea identității naționale).
dr. Ioan Gogota
