17 decembrie 2017. Cercetătorul Ciprian Coc (născut în 25 octombrie 1969, la Băiuț) realizează un interviu de lucru cu Maria Coc, de 93 de ani, din Strâmbu Băiuț (bunica lui paternă), în care informatoarea relatează despre ziua în care, în luna iunie 1939, Principele Mihai vizitează localitatea, în contextul unei „ieșiri pe teren” cu Clasa Palatină. Ulterior, etnograful băiuțean aprofundează investigația sa, iar în lucrarea geografului Ion Conea, profesor de elită al Clasei Palatine (fost elev al „marelui” Simion Mehedinți!), Un prinț prin țara lui descoperă și o hartă în care sunt marcate și Țara Năsăudului și Țara Lăpușului. Maria Coc povestește cu o memorie fenomenală despre ziua de 12 iunie 1939, când a oprit mașina Principelui lângă poarta Școlii din Strâmbu Băiuț și despre vizitele făcute la haldele de pirită, fosta topitorie, ocolul silvic ș.a., dar și despre micul program artistic, unde Ana Muțiu i-a recitat fiului regelui o poezie patriotică ce a impresionat audiența, și jocul de fotbal „încins” cu această ocazie. Comentarea interviului luat de Ciprian Coc în 17 decembrie 2017 va fi realizată în studiul Regele Mihai la Strâmbu Băiuț, publicat în volumul XII al Corpusului „Cultură și Civilizație Românească în Maramureș”, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2022, p. 112-126, coordonat de Simion Iuga.
5 ianuarie 1940. În publicația „Conștiința română” de la Satu Mare, An III, nr. 3, p. 5 apare știrea că, la intervenția doamnei Lucreția Barbul (soția primului director român al Bibliotecii Universitare din Cluj, Eugen Pavel Barbul), cele două biserici, greco-catolică și ortodoxă, au primit câte 10.000 lei din partea Regelui Carol al II-lea. De menționat că doamna Lucreția a fost aleasă președintă atât de către Asociația Greco-Catolică de Femei din Satu Mare, cât și președintă de onoare a Societății Ortodoxe „Altarul”!
1-2 martie 1955. La Academia R.P.R., Mihail Sadoveanu ține ultimele sale cuvântări publice în plenul instituției. Din părțile nord-vestice ale vieții culturale a fost prezent Gheorghe Bulgăr, mare admirator al prozatorului, asistent universitar la București.
19 martie 1955. La locuința lui Mihail Sadoveanu din București, în strada Pitar Moș nr. 20, tânărul sătmărean Gheorghe Bulgăr reușește să realizeze un interviu cu președintele Consiliului de Conducere al Institutului de Lingvistică al Academiei. Totodată, pentru eforturile sale de a cerceta valoarea literară a creației sadoveniene, cercetătorul primește în dar volumul III din Opere, Nuvele și schițe, 1943, împreună cu dedicația: „Tov. Gheorghe Bulgăr, după o convorbire într-o sară de primăvară, amintire amicală Mihail Sadoveanu, 19 III 1955”. (Informații pe filiera: dr. Liviu Bulgăr – Marta Cordea – Viorel Câmpean – revista „Eroii Neamului”).
19 octombrie 1961. După trecerea din viață a maestrului Mihail Sadoveanu, pe care l-a admirat enorm, profesorul bucureștean cu origini sătmărene Gheorghe Bulgăr dactilografiază în memoriile sale zilnice textul Sadoveanu in aeternum, în care descrie cu lux de amănunte toate ceremoniile desfășurate. Grație generozității dr. Liviu Bulgăr, conținutul acestor însemnări va fi publicat ulterior în presa din Satu Mare.
1992. La Editura Lumina din București se tipărește volumul Întâlniri cu Arghezi. Evocări. Corespondență. Dialog. Mărturii de Gh. Bulgăr (64 p.). Cartea este dedicată „Amintirii calde a fratelui … prof. Ion Bulgăr (1921-1955), victimă a terorii comuniste…”.
17 octombrie 1959. Scrisoare de la Tudor Arghezi către Gheorghe Bulgăr. Explicație pentru absența maestrului de la o întâlnire în care ar fi trebuit retușate elemente dintr-un volum de articole scrise de Arghezi despre alți oameni de talent.
1 februarie 1960. Acasă la maestrul Tudor Arghezi, Gheorghe Bulgăr asistă la citirea textului intitulat Prefață la volumul de sinteze Tablete de cronicar, pregătit în vederea aniversării celor 80 de ani ai poetului.
4 februarie 1961. Pe volumele Tablete de cronicar oferite de Tudor Arghezi sunt menționate cuvintele: „Întru aducere aminte a colaborării la volumul de față cu dl. Profesor Gheorghe Bulgăr – cu dragoste bună – T. Arghezi – 4 Februar 1961”.
3 noiembrie 1959. Pe volumul de Versuri, ediția bibliofilă din 1959, Tudor Arghezi menționează: „Pe o carte a domnului Gh. Bulgăr cu care am citit astă seară o sută de pagini, adunate de admirabila dumisale inspirată migală – o mâzgălitură suplimentară, însă cu dragoste cinstită. Tudor Arghezi – 3 noiembrie 1959”.
1 decembrie 1958. În revista „Luceafărul” este găzduit dialogul dintre Gheorghe Bulgăr și Tudor Arghezi. Subiectul: Despre arta literară.
19 august 2022. În „Graiul Maramureșului”, An XXXIV, nr. 9826, p. 3, Gheorghe Pârja semnează editorialul intitulat Orele Regelui la Strâmbu Băiuț. Vectoriale de idei către: poetul și etnologul Ciprian Coc, din Strâmbu Băiuț; bunica lui paternă, Maria Coc, de la care atunci când avea 93 de ani a aflat că Regele Mihai le-a vizitat satul; Clasa Palatină, în care a învățat viitorul rege; cartea lui Ion Conea, Un prinț prin țara lui… „Evocarea lui – scrie gazetarul, susținută și de documente din arhive, este un episod de istorie, ascuns în volbura vremurilor”.
23 iulie 2013. După o acțiune de selecție desfășurată timp de o săptămână la Editura Academiei Române de către o echipă de șase specialiști ai Bibliotecii „Petre Dulfu”, lista nominală cuprinde 1320 unități de bibliotecă, în valoare totală de 27.716,77 lei. Ideea a aparținut acad. Ionel-Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române. Coordonator: dr. Teodor Ardelean. Director editură: acad. Dumitru Radu Popescu. Nota de recepție are numărul 109, pentru anul 2013. Au fost verificate zeci de mii de poziții scriptice din evidența editurii și toate „colțurile”, cu întreaga producție editorială de la începuturi și până în prezent! Pe lângă lucrările achiziționate, au fost primite „în dar” și 148 cărți, cu o valoare de inventar de 2407 lei!
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (2 septembrie 2024)
