Eminescu – de la poetic la divin – 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850)
– Expoziție de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă –
„Să ne aducem pururi aminte de Eminescu, cel mai ales dintre toți scriitorii acestui neam.(…) Sigur, el, care era veșnic obsedat de durată și de continuitate, care a gândit necontenit cum ar putea salva din cele trecătoare ceea ce este românesc, a încercat să salveze ordinea istorică proiectând-o într-o ordine mitică. Numărându-se printre cei mai înverșunați dușmani ai timpului ucigător de forme, Eminescu a găsit un aliat prețios pentru înlăturarea celor două categorii îngrăditoare ale libertății de gândire, timpul și spațiul.” – Mihail Sadoveanu
Expozitie de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 15 ianuarie 2025
„Mihai Eminescu, geniul pustiu al culturii naționale, un model de simţire românească”
– 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu (1850) –
vitrină de carte realizată la Compartimentul Împrumut carte pentru adulți
Mihai Eminescu (Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea din cei 11 copii ai lui Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu. Urmează clasele a III-a și a IV-a la „Național Hauptschule” din Cernăuți.
Devine sufleor și copist în trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale care face turnee la Brăila, Galați și Ploiești. În ianuarie 1869 publică in „Familia” poezia Junii corupți, iar în „Convorbiri Literare” poeziile Mortua est!, Înger de pază și Noaptea. În anii următori începe primele versuri la Călin Nebunul și Luceafărul, în paralel cu prelucrările din folclor. În anul 1872 continuă studiile la Viena și o cunoaște pe Veronica Micle. Frecventează cu regularitate ședințele „Junimii”, unde îl introduce și pe Ion Creangă. La îndemnul lui Titu Maiorescu devine redactor la ziarul „Timpul”.
În „Convorbiri literare” publică poeziile: Povestea Codrulului, Povestea teiului, Singurătate și altele. În 1880 devine redactor-șef la ziarul „Timpul”, iar în 24 septembrie 1884 este numit în postul de subdirector la Biblioteca Centrală din Iași.
La 3 februarie 1889 este internat la spitalul Mărcuta din București și transferat apoi la sanatoriul Caritas. Se stinge din viață în noaptea de 15 iunie, iar în 17 iunie are loc înmormântarea poetului sub umbra unui tei din cimitirul Bellu.
Sursa: Mihai Eminescu poezie și proză, Texte comentate de Maria Arnăutu pentru elevii de gimnaziu și de liceu, Editura Icar, București, 2003, pag. 3-8.
Sursa: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Facebook
Mihai Eminescu – poet naţional – expoziţie de carte pentru a marca împlinirea a 175 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, membru post-mortem al Academiei Române.
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani în 15 ianuarie 1850 şi s-a stins din viaţă în 15 iunie 1889, la Bucureşti. „Este considerat de criticii literari poetul naţional al României, fiind supranumit luceafărul poeziei româneşti, dar şi cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească. Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale. Boala şi moartea sa prematură au întrerupt ascendenţa unui talent care abia atunci ajungea la maturitatea creaţiei sale şi care avea potenţialul de a deveni cu adevărat un poet de talie mondială.’’
Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/Mihai_Eminescu
Sursa: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Filiala Ion Șiugariu – Facebook
