Ziua Națională a Bibliotecarului, care coincide, în mod fericit, cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor, este sărbătorită în fiecare an pe data de 23 aprilie. Anul acesta, această zi, importantă pentru breasla bibliotecarilor, a fost marcată la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” printr-o masă rotundă cu tema „Carte, cultură, cunoaștere – dialog profesional și vocațional în bibliotecă”, luni, 24 aprilie.
Plecând de la etimologia cuvintelor bibliotecă și carte, dezbaterile s-au concentrat pe prezentarea evoluției cărții din punct de vedere filozofic, istoric, pe modul în care au apărut primele biblioteci, pe importanța acestora pentru evoluția cunoașterii, pentru comunități, a condiției cărții, de la lumea antică și până în contemporaneitate. Dacă în antichitate, bibliotecile erau destinate unor elite, deoarece permiteau accesul la unele cunoștințe sacre, esențiale, ulterior, cartea a devenit „profană”, pe măsură ce accesul la ea s-a lărgit și tot mai multă lume a putut să o consulte, funcția ei reducându-se la un „păstrător de memorie”, această teorie fiind îmbrățișată și de Platon, care susține că cei care vor avea la îndemână cartea, vor beneficia de o cunoaștere mecanică, nemaiavând înțelepciunea gândului trăit. Cu toate acestea, conservarea memoriei cunoașterii a reprezentat cea mai importantă nevoie, dar și realizare a umanității, determinând stocarea creațiilor, a descoperirilor, pe un suport material (plăcuțe din argilă, papirus, pergament, hârtie) și păstrarea acestora. Devenite, mai târziu documente, au determinat mințile luminate ale epocilor să aibă ca obiectiv fundamental colectarea tuturor documentelor, indiferent de caracterul acestora. Așa s-au născut primele biblioteci, care au evoluat și ne bucurăm de forma celor pe care le cunoaștem astăzi.
În România, meritul pentru prima bibliotecă de împrumut (din vechiul Imperiu Habsburgic) îi revine lui Josef Klapka, tipograf și editor, la începutul secolului al XIX-lea, care, în 15 mai 1815, înființează biblioteca publică, cu posibilitate de împrumut și cu sală de lectură. Aceasta funcționa în clădirea în care azi se află sediul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național din Timișoara.
Dezbaterile au fost coordonate de dr. Florian Roatiș, dr. Ștefan Vișovan, cercetători în cadrul bibliotecii și de dr. Teodor Ardelean, directorul instituției.
„Numai bibliotecile sunt memoria singură și durabilă a omenirii, ai cărei membri au, fiecare în parte, numai o memorie foarte mărginită și nedesăvârșită.” (Schopenhauer)
Sursa: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare | Facebook
