De dr. Teodor ARDELEAN.
Mihai Pop (18 noiembrie 1907 – 8 octombrie 2000)
Acum, când rândurile de faţă văd lumina tiparului, prima ediţie a evenimentului intitulat „Tradiţii culturale – Glod” este în desfăşurare. În centrul atenţiei este aşezată personalitatea academicianului Mihai Pop, fiu al satului, folclorist, antropolog şi etnolog, laureat al Premiului Herder şi membru de onoare al Academiei Române.
Iniţiativa pare a fi pornit din „sat”, căci „director de eveniment” este preotul paroh Dan Ioan Sidău, iar printre organizatori identificăm, alături de „mari etichete”, şi Asociaţia Culturală „Petreuşii”, avocaţii Ioan şi Ileana Sas, Primăria Strâmtura şi… „toţi glodenii”.
M-a bucurat enorm această veste despre comemorarea celor 15 ani de la trecerea la cele veşnice a academicianului Mihai Pop, dar mai ales despre inaugurarea Centrului Cultural Documentar la Şcoala Glod, dezvelirea plăcii comemorative şi toate celelalte activităţi programate în ideea „păstrării şi valorificării tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor şi folclorului”.
După puterile noastre, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a onorat personalitatea marelui profesor prin publicarea Caietului biobibliografic aniversar „Mihai Pop – 100” la 18 noiembrie 2007. În cele 60 de pagini au fost prezentate condensat repere biografice, bibliografia operei şi referinţe critice. Am considerat că în acest fel ne-am făcut datoria de onoare de a-l aşeza în vizorul actual pe unul dintre cei mai mari folclorişti români din toate timpurile. Căci pe axa Hasdeu – Ovid Densusianu – D. Caracostea – Constantin Brăiloiu – Mihai Pop regăsim liniile esenţiale de forţă ale cercetătorilor în domeniu.
Ulterior, sub egida Revistei „Familia Română”, am gândit publicarea unui volum despre cele mai carismatice personalităţi ale Maramureşului, unde, axiologic vorbind, îl vedem ca o „prezenţă” evidentă şi pe academicianul Mihai Pop. Ceea ce autorul, Vasile Gaftone, a şi detaliat în capitolul despre „fiul Glodului şi al Apşei”, foarte cercetat de „pasionaţii” genului. Printre care şi discipolii Profesorului, de la Râmnicu-Vâlcea, dr. Gheorghe Deaconu şi dr. Ioan Şt. Lazăr.
Da, puteţi să vă miraţi! Există la Râmnicu-Vâlcea un cult accentuat pentru academicianul Mihai Pop. La sărbătorirea din 1997 Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Vâlcea a publicat o lucrare omagială cu titlul „Şcoala Mihai Pop”, iar în 2007 vol. II, cu aceeaşi liniaritate tematică, la Editura Patrimoniu. Au urmat apoi două volume ale dr. Gheorghe Deaconu „Mihai Pop – Discurs despre folclor” (I Conceptul; II Metoda), în 2007 şi 2008, la Editura „Fântâna lui Manole” din Râmnicu-Vâlcea. Cu patru cărţi de şi despre academicianul Mihai Pop scoase pe piaţă la Râmnicul Vâlcea simţeam că ne-a fost confiscat „beneficiul de monumentalitate unghiulară”. Poate că activităţile de la Glod vor trezi spiritele locale, în ideea de a face şi ctitorial şi cultural mai mult pentru Marele folclorist maramureşean, decât s-a făcut prin aşezarea numelui său pe podul istoric care face legătura între Sighetul Marmaţiei şi Slatina (Ucraina).
P.S. Nu am adus în discuţie alte „gesturi” evocatoare şi eforturi recuperatoare ale altor discipoli ai „Maestrului” Mihai Pop. Acestea au venit cu siguranţă din partea unor personalităţi remarcabile care şi-au început cariera sub bagheta magistrului lor: acad. Sabina Ispas, prof. univ. dr. Nicolae (Nae) Constantinescu, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof. univ. dr. Paul Drogeanu, prof. univ. dr. Constantin Eretescu, dr. Sanda Golopenţia Eretescu ş.a.
Nu posedăm studiile acestor persoane, dar ne străduim să ne apropiem de activităţile domniilor lor şi să le „asimilăm” opera. De altfel, lucrările de la Râmnicu-Vâlcea ne-au parvenit pe filiera prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu – „băieţii de la Vâlcea” – Vasile Gaftone – Bibliotecă.
Mulţumim!
(9 octombrie 2015)
Documentarul biobibliografic „Mihai Pop – 100” poate fi consultat accesând: www.bibliotecamm.ro/caiete/pop_mihai.pdf.
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Sursa: Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
