Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XI)

De dr. Teodor ARDELEAN

31 august 2000. O consistentă delegație din Maramureș a participat la Ziua Limbii Române de la Chișinău. Au fost dăruite numerele 3-5 ale revistei „Limba română”, cu tematică din Maramureș. Activități complementare: întâlnire cu primarul Chișinăului: Serafim Urechean, depuneri de coroane la Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și la bustul lui Octavian Goga, lansarea revistei în Piața Marii Adunări Naționale, vizită la Casa Limbii Române ș.a. Delegația maramureșeană a avut în componență câțiva oameni de cultură ai zonei noastre: Gheorghe Mihai Bârlea (prefect), Pamfil Berceanu (vicepreședinte Consiliul Județean), dr. Nicolae Felecan, Traian Moldovan, dr. Mihai Dăncuș, Dumitru Iuga, Nicolae Scheianu, Ion Ardelean-Pruncu, Teodor Ardelean, Nicolae Remețan, Vasile Morar, Mircea Pop ș.a.

12 iunie 2021. „Gazeta de Maramureș”. Se acordă patru pagini dedicate aniversării a 70 de ani de viață de către dr. Teodor Ardelean. Textul este intitulat „Teodor Ardelean și elogiul cărții” și este semnat de Florian Roatiș (plus 7 fotografii color), publicația preluând astfel Prefața volumului „Biblioteca de idei. Semper fidelis”, apărută cu această ocazie la Editura „Școala Ardeleană”. Referințele autorului, elevate și competente, sunt ornate cu nume de instituții și de persoane care au jucat rolul de borne, pe parcursul vieții unui intelectual de elită: Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu, Camil Mureșanu, Nicolae Mărgineanu, Ionel-Valentin Vlad, Marius Porumb, Ionel Vitoc, Origen Sabău, Ioan Ardeleanu-Senior, Alexandru Surdu și mulți alții. În același număr de revistă sărbătoritul semnează și tableta săptămânii la rubrica sa „Biblioteca de idei”, intitulată „Gânduri sumare la 70 de ani”. În pagina 10 acad. Emil Burzo îl omagiază pe T. Ardelean cu „Gânduri la o aniversare” iar în pagina 11 P.S. Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului îi dedică studiul-omagiu „Profesorul doctor TEODOR ARDELEAN – Cărturarul de inspirație și statură șaguniană”.

6 decembrie 2014. În „Astra blăjeană”, publicația trimestrială editată de ASTRA – Despărțământul „Timotei Cipariu” Blaj (Redactor-șef: Silvia Pop), conf. univ. dr. Ștefan Vișovan semnează articolul (p. 14-15) „Teodor Ardelean – o viață sub semnul ASTREI”. Despre un destin de om de cultură remarcabil, care a înființat zece biblioteci românești în străinătate, conduce revista „Familia română” și manageriază exemplar Biblioteca băimăreană. Despre colaborarea cu Academia Română și cu mulți exponenți ai instituției. Despre ordinele și distincțiile primite de-a lungul timpului: „Meritul cultural în rang de cavaler”, „Premiul Ion Petrovici” al Academiei Române (2011), Distincția Culturală a Academiei Române (2013). Prin conferințele ținute la Biblioteca ASTRA din Sibiu, dr. Teodor Ardelean își înscrie numele printre cei mai distinși intelectuali ai țării: Constantin Noica, Octavian Paler, Mircea Păcurariu, Antonie Plămădeală, Alex Ștefănescu, Ștefan Pascu, Mircea Braga … Un număr de revistă extrem de doct și cu multe semnături prestigioase de pe cuprinsul țării.

18 martie 2019. În „Graiul Maramureșului” p. 5, Florentin Năsui publică eseul de prezentare la Sighetu Marmației a lucrării „100 de ani de la Marea Unire: 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie”, sub titlul „Maramureșeni de seamă de pe Tisa, Iza, Vișeu, Mara, Cosău, Ronișoara și Cisla”. Oficiul de gazdă: Horia Scubli, primar. Alocuțiuni: dr. Teodor Ardelean (coordonatorul volumului prezentat), dr. Ștefan Vișovan, dr. Mihai Dăncuș, Anișoara Mihali, dr. Ion Petrovai , dr. Ilie Gherheș, dr. Dorel Todea, pr. prot. Vasile Aurel Pop, Tinuța Grec, dr. Ion Botoș, Alin Pralea, Cristina Gherheș ș.a. Personalități așezate prioritar în relieful memoriei: acad. Ioan Mihalyi de Apșa, acad. Victor Mihalyi de Apșa, Elie Wiesel, acad. Mihai Pop, Ilie Lazăr, acad. Ionel-Valentin Vlad, Ion Bârlea, Laurențiu Ulici, Alexandru Ivasiuc, Mihai Marina, Lucia Mihaly de Apșa, Gheorghe Bilașcu ș.a.

18 februarie 2022. Baia Mare. Eveniment cultural dedicat Zilei Naționale CONSTANTIN BRÂNCUȘI – 2022”. Vernisajul Expoziției „Brâncuși – pași spre infinit” (ing. Tudorel Ilie). Moderator: dr. Teodor Ardelean, care a făcut o paralelă între Brâncuși și Gheza Vida, între Complexul monumental de la Tg. Jiu și Ansamblul monumental de la Moisei. Despre activitatea de artist fotograf a lui C. Brâncuși a vorbit Tudorel Ilie.

2015. La Editura Muzeului Sătmărean și sub egida Universității Naționale din Ujgorod, Institutul de Studii Carpatice, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, se editează volumul arheologului Viaceslav Kotigoroşco „Centrul sacral al Tisei Superioare în Epoca La Téne-ului târziu” (400 p.). A fost cercetat centrul dacic de la Mala Kopanya, un sit în care, pe parcursul mai multor veri, studenții ucraineni de la Ujgorod au scos la suprafață numeroase vestigii. Valoarea specială a sitului, cea mai nordică localitate a civilizației dacice, este scoasă în evidență și de cantitatea deosebită de arme și podoabe specifice elitelor dacice, care poate fi apreciată ca fiind cea mai reprezentativă după cea descoperită în zona Sarmizegetusa și cercetată de academicianul Constantin Daicoviciu. Tezaurul din aur masiv „recoltat” din acest șantier arheologic se găsește în Laboratorul de Arheologie al Universității din Ujgorod.

26 iunie 2003. Consiliul Științific al Institutului de Filologie al Universității Naționale „Taras Sevcenko” din Kiev aprobă Protocolul nr. 11, prin care se tipărește poezia „La Steaua” de Mihai Eminescu, la împlinirea a 120 de ani de la publicarea acesteia. Sunt astfel așezate în același corpus editorial 40 de variante ale poeziei, la inițiativa profesorului Sergii Luchkanyn, doctor habilitat la Catedra de lingvistică generală și de filologie clasică a Institutului de Filologie a Universității, stagiar în acest an la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Aceeași lucrare va fi retipărită sub titlul „Mihai Eminescu. La steaua în limbile lumii”, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare (ediție revăzută și prefațată de Sergii Luchkanyn). Poezia este tradusă în limbile: bielorusă, engleză, franceză, germană, italiană, latină, maghiară, neogreacă, poloneză, portugheză, rusă, sârbă, spaniolă, suedeză, ucraineană, aromână. De reținut declarația dată de Sergii Luchkanyn ziaristului băimărean Gheorghe Pârja, la cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație românească organizate la Baia Mare de Augustin Buzura: „… cu cât studiez limba română, cu atât primesc mai multă inspirație divină”.

…

Citește și:

Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Articol publicat în Gazeta de Maramureș (27 martie 2023)