Biblioteca de idei. Monumentele – altfel!

Există o rutină uriaşă în viziunile arhitecturale ale monumentelor ce s-au edificat în ultimele decenii. Acest fapt i-a determinat pe unii „proiectanţi” să încerce ieşirea din „calapoade”. Un exemplu foarte cunoscut în lumea profesioniştilor este cel al arhitectului sârb Bogdan Bogdanovici rezident la Paris. Reţeta care l-a condus spre celebritate a fost, de altfel, foarte simplă: „Să facem monumente care să nu arate a monumente!”

Ideea, mărturiseşte creatorul, i-a venit în orele intime de meditaţie, stând în faţa planşetei de lucru şi încercând să se detaşeze de vechile proiecte. Astfel că, printr-o simplă repoziţionare, arhitectul şi-a propus să privească nu „prosternarea cosmologică” ci „o natură primitoare”, nu „semnificaţia metafizică”, ci „un decor plăcut”.

Drept consecinţă, au apărut în viziunea aceasta, monumente discrete, lipsite de elemente ostentative, cum este cel din Cimitirul sefard din Belgrad sau necropola tinerilor martiri din Mostar, monumente eliberate de simbolurile „tradiţionale” (soldaţi, arme etc.) şi ancorate în viziuni ancestrale, cum ar fi pietrele în formă de flori din „Oraşul morţilor” sau amenajarea peisagistică „Floarea speranţei făgăduite” din satul croat Jasenovac, cenotaful de la Prilep (Macedonia) sau grupul compoziţional de la Popina de pe Valea Moravei.

La sfârşitul acestor demersuri, concluzia lui Bogdan Bogdanovici (Bogdan Bogdanović), sârbul care a proiectat simboluri pentru toate neamurile fostei Jugoslavii, a fost simplă: „N-am gândit să creionez monumente, ci proiecte atrăgătoare de amenajare urbanistică!”

Am adus în vitrina „bibliotecii de idei” această pagină remarcabilă din istoria recentă a domeniului tocmai pentru a sensibiliza pe toţi cei care gândesc să îmbogăţească cu monumente Baia Mare şi Maramureşul şi a-i determina să găsească formule practice cât mai agreabile atât pentru evoluţia artelor cât şi pentru confortul estetic urban şi plusul de valoare prin frumos autentic.

(30 iunie 2012)