Biblioteca de idei
17 noiembrie 2020.
Odată cu toate problemele medicale, administrative, sociale, economice etc., aduse de pandemia de COVID-19, revin în actualitate în rândul oamenilor de știință discuțiile despre „mulțimi”, „adevăr”, „sisteme” ș.a.m.d. Și nu e vorba doar de matematicieni, informaticieni și logicieni, ci și de psihologi, sociologi, ingineri, epistemologi ș.a. Pe acest teren e deosebit de interesant de urmărit cât de apropiate sunt de viața noastră reală conotațiile derivate din teorii, sisteme, raționamente științifice, despre care cei mai mulți dintre noi n-am auzit niciodată. Cum cititorii fideli ai rubricii de față mi-au sugerat astfel de „corelații”, fac aici o „excursie” documentară.
Câți români au știință despre rolul imens al teoriilor lui Georg Ferdinand Ludwig Philipp Cantor (1845-1918), care a formulat în lucrarea „Teoria rațională a infinității” primele clasificări matematice moderne cu privire la „teoria mulțimilor”?
Dar despre teoriile axiomatice ZFS (Zermelo-Fraenkel-Skolem) sau NBG (Neumann-Bernays-Gödel)? Ca să nu mai vorbim de actualele sau mai modernele contribuții ale savantului american de origine din Azerbaijan (n. 4 februarie 1921) Lotfi Aliasker Zadeh, foarte cunoscut pentru fundamentarea Logicii fuzzi (sau fuzzy) sau matematicii fuzzi. Ideea de mulțime fuzzi sau mulțime vagă a apărut dintr-o nevoie de comprehensiune științifică, iar azi în matematică, informatică, logică, teoria sistemelor ș.a., se tratează subiecte precum: seturi fuzzi, algoritmi fuzzi, semantică fuzzi, limbaje fuzzi, control fuzzi, evenimente fuzzi etc. Intrați pe internet, unde, cu toate impreviziunile și lipsurile de coerență, echivalență sau echipotență a informațiilor, veți putea descoperi formulări logice și formule matematice pentru sintagmele noastre obișnuite: seturi de probleme, numerele neplăcute, operațiuni consistente, procesarea semnalelor critice, controlul digital al mărfurilor și persoanelor, gardurile lingvistice, raționamentele aproximative, restricțiile neplăcute, manipularea percepțiilor, logica neplăcută, calcularea cu cuvinte, limbajul confuz, comercialismul și valorile umane etc. Sunt categorii inedite, spectaculoase, chiar abrupte, care nu țin cont de limitele actuale ale științelor cantonate fiecare în parte în câte un turn de fildeș și care cedează greu în fața intersecțiilor, transgresărilor, transliterărilor, permutărilor de limbaj. Sunt voci care asociază stilul său de abordare „libertină” cu destinul său, rezumat la reperele genetice: tată azer ajuns jurnalist în Iran, mamă rusoaică, devenită medic, educație rusă în pruncie și engleză la Teheran, în Iran, la o școală prezbiteriană.
Devenit inginer în electricitate, cu masterat la MIT și doctorat la Columbia, profesor la Universitatea Berkeley, universitar american pur-sânge, dar „domn” în sensul european al cuvântului. Înclinat spre detalii, dar foarte atent la corelații insolite. În fapt, o mulțime de „determinanți” care l-au preparat permanent spre a ne prezenta științific teritorii interdisciplinare, cu alte tipuri de „mulțimi” decât cele strict matematice, decelabile doar pentru ultraspecialiști, sau psihologist-logice cu care cochetează toată lumea atunci când pigmentează comunicările cu „mulțimea de oameni care protestează”, „mulțimea de infractori”, „mulțimea de informații false” ș.a.m.d. Oare câți români sunt implicați în „fuzzi”? În Japonia se spune că sunt pentru 2.000 de oameni de știință cu o astfel de particulă adăugată la „inginer…”, „controlor…”, „inspector…”, logician…”, „comerciant…”, „specialist…”.
Pe scurt, dacă în viața reală am cam terminat-o, cel puțin pentru moment, cu mulțimile de la concerte, de pe stadioane, de la petrecerea unor evenimente ș.a.m.d., aproape toate intrate pe poarta lejeră a „psihologiei plăcerii”, ni se deschid noi perspective pentru a reduce distanțarea față de marile științe despre care știm atât de puțin, dar de la care folosim „produsele” finite atât de copios. A murit „teoria mulțimilor” în distanțarea socială, în diferitele proceduri hedoniste! Trăiască teoria mulțimilor, care aduce în continuare roade eminamente utile!
Dr. Teodor Ardelean
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Sursa: Gazeta de Maramureș
