Biblioteca de idei
De dr. Teodor ARDELEAN
În urmă cu câteva luni profesorul Aurel Medve, fost director zeci de ani al Școlii din Năpradea (satul natal al soției mele Silvia, unde ne-am construit în timp și o casă de vacanță spre a fortifica relația!), mi-a solicitat o prefață pentru lucrarea sa monografică despre Traniș, satul natal al soției Domniei Sale, dar și al multor contemporani ai noștri. Am primit cu mare plăcere invitația, iar luna trecută cartea a fost lansată, „la ea acasă”, cu ocazia sărbătorilor organizate spre a marca istoria școlii și a-i aduce la „spațiul inițial” pe fiii satului. Nu mă gândeam că aș putea lipsi de la această festivitate, dar s-a întâmplat o suprapunere a programului de vacanță (obligația de bunici!), astfel că am urmărit frumoasa întâmplare culturală de la distanța informațiilor din universul virtual. M-a bucurat, spre exemplu, revenirea în sat a europarlamentarului Corina Crețu, fiica profesorului Traian Crețu, cercetător de talie internațională, dar și cuvântul președintelui Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, care a și reprodus un pasaj din textul meu prefațator în discursul său. Asta m-a determinat să împodobesc rubrica „biblioteca de idei” cu micul meu eseu promonografist, divizat în două părți din rațiuni de spațiu tipografic. Delectați-vă și apoi căutați și procurați lucrarea Aurel Medve fiind unul dintre cei mai buni specialiști ai domeniului pentru Nord-Vestul Românesc!
***
Autorul acestei cărți, profesorul Aurel Medve, s-a împovărat cu scrierea monografiei satului Traniș, baștina soției sale, și m-a învrednicit cu realizarea prefeței, tocmai pentru că știe că, în cadrul cultului pentru carte, sub înaltul semn al lui Homo doctus, am o înclinație precumpănitoare pentru acest tip de lucrări, încărcate cu polisemii și polivalențe, multă cercetare științifică, dar și o accentuată dragoste în acest tip de iconologie și iconografie românească. Da, fără nicio îndoială, dincolo de toate harurile și darurile cu care au fost gratulați creatorii operelor de cultură, se poate regăsi în practicile culturale această dimensiune protosofică, de a contura universuri și reliefuri diacronice, sinergii complementare, aure iconice protectoare, demne de a fi înscrise la capitole speciale ce reprezintă domeniul de definiție al unei comunități sau chiar cartea de identitate a unei comuniuni, funcționale pe lung traseu.
Aplecarea noastră spre monografism izvorăște din aprecierea unui fenomen de excepție ce și-a început însuflețirea odată cu „Descriptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir și, mai apoi, la o distanță chiar seculară, tezele profesorului Dimitrie Gusti despre „doctrina monografică”, care dihotomizează armonios „cunoașterea științifică a țării” și, mai apoi, consecutiv „înălțarea (Patriei) pe temeiul acestei cunoașteri”.
Din această perspectivă referențială, ca „cititor perseverent de monografii” voi așeza într-un fel de „prolog” câteva considerații având în obiectiv lucrarea de față și în unghiul de lumină diriguitoare cartea sociologului bucureștean Henri H. Stahl (cu o prefață a D-lui Profesor D. Gusti), tipărită în 1937 sub egida Fundației Culturale Regale „Principele Carol” – „Monografia unui sat. Cum se alcătuiește, spre folosul Căminului Cultural”. De ce acest studiu ghidat în loc de îndrumar metodic, veți înțelege chiar și dintr-un mic decupaj gustian prefațator: „Lucrarea de față… dă toate indicațiile pentru organizarea și întreprinderea cunoașterii științifice a țării… Fiecare intelectual al satului trebuie să fie pătruns de adevărul că salvarea satelor, a regiunii și a țării se află în bună parte în mâinile lui. Pentru că numai prin acțiunea tuturor persoanelor care joacă un rol în viața publică, prin sinceritatea informațiilor culese direct de la teren, se va putea preciza care sunt relele ce trebuiesc înlăturate, nevoile ce trebuiesc mulțumite și năzuințele ce trebuiesc susținute, ca să se poată înfăptui opere de treptată ridicare a neamului românesc spre mai bine, spre idealul social și național”.
(continuare în numărul viitor)
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Articol publicat în Gazeta de Maramureș (5 Septembrie 2022)
