Breviar cultural
de Dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Ca membru în echipa de proiect pentru „2021 – Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii”, mi-am propus ca, în anii premergători, să întreprind călătorii de informare în orașele declarate câștigătoare pentru 2019 și 2020: Matera din Italia, Plovdiv din Bulgaria, Galway din Irlanda și Rijeka din Croația. Din rațiuni diverse, „n-a fost să fie”! Nici „titlu” pentru „orașul meu” și nici „călătorii” pentru „documentare”. Am urmărit, totuși, „fenomenul” de la distanța asistată de internet, astfel încât povestea cea frumoasă să nu se risipească în totalitate. Mi-a rămas alternativa cu Timișoara, dependentă și aceasta de condițiile impuse de pandemie.
Prospecțiunile de tip cognologic aduc multe surprize frumoase. Chiar dacă n-am putut ajunge în minunata cetate feudală Matera, m-am mulțumit cu o călătorie virtuală prin fostele grote devenite hoteluri în orașul rival al Siennei și cu „fascicule” luminoase din orașul-port Galway, care, în 2018, a jucat și rolul de „Regiune Europeană a Gastronomiei”.
Astăzi, cu privirea direcționată spre țărmurile Atlanticului, voi devoala câteva dintre cele mai importante „descoperiri”. Am aflat că așezarea și-a luat numele de la râul pe care a fost întemeiată (acum cu nume schimbat – Corrib), jucând dintru începuturi rolul de „fort” (1124) dar și pe cel de „port”, aici fiind cantonată cea mai mare parte a flotei irlandeze. În 1484, orașul a fost gratulat cu o „carte municipală de coroană”, iar în 1477 a primit vizita lui Cristofor Columb. Cel mai negru moment istoric s-a petrecut în 1840, când orașul a suferit îngrozitor în Marea foamete irlandeză. Calea ferată a ajuns aici în 1850, după ce, în 1845 a fost înființată Universitatea. Localitatea și-a păstrat și porecla „Orașul triburilor”, din cauza celor paisprezece familii de comercianți „Triburile Galway”, care a condus orașul în perioada normandă. Facem un salt spre actualitate și descoperim că, în ciuda pandemiei de COVID 19, și chiar cu respectarea măsurilor impuse, programul de „capitală” s-a derulat onorabil. În aceste zile, au loc, sub semnul sintagmei „Limbi, peisaj și migrație”, ultimele desfășurări de forțe artistice: instalații în aer liber, publicații, spectacole, expoziții, emisiuni etc. „Povestiri Galway”, „Și se mișcă”, „The Stinging Fly”, „Livefeed”, „Desfășurarea hărților. Tim Robinson și arta mersului pe jos” (explorează libertatea mentală pe care o aduce mersul pe jos și relația sa simbiotică cu scrisul), „Sârme încrucișate”, „Amplasat în piață”, „Faceți un zgomot vesel”, „Picturi murale pentru comunități”, „Locul local, spațiul global”, „Cea mai profundă nuanță de verde”, „Expoziția internațională de tapiserie contemporană”, „Mirror Pavilion de John Gerrard”, „Călătorii în argilă”, „Congresul European al Oilor”, „Plurabelle””, „Viriditas”, „Festivalul Furnalului Woodford” sunt câteva generice care au avut menirea de a boteza cât mai sugestiv activități absolut superbe atât creativ-imaginativ cât și practic-demonstrativ.
Luna trecută, am înregistrat din direcția Galway, oraș frumos, cultural și natural, o știre excepțională, care va intra în istoria ortodoxiei ca un „botez special”. Părintele Tudor Ghiță, chiar de Bobotează, l-a botezat în spiritul Bisericii Harice a lui Dumnezeu pe celebrul scriitor englez Paul Kingsworth, care, ateu fiind, a descoperit „credința cea adevărată”. Fascinat de actul scufundării, acesta a declarat: „Primirea mea în Biserica Ortodoxă Română este un mare privilegiu… Mă așteaptă o călătorie de o viață, dar mă simt de parcă deja am ajuns acasă”. Fără să fie considerat un talisman pentru Biserica Ortodoxă Română, scriitorul și ecologistul englez poate deschide un nou capitol de „deșteptare creștină” pe linia convertirilor cardinale care a fost promovată de Nicolae Steinhardt.
Așa am încheiat documentarea despre Galway – Capitală Culturală Europeană, acum când bate ultimul gong al sărbătorilor acestui proiect generos.
Momentul botezului n-a fost inclus evident în Program, dar Dumnezeu are drept și putere să înfrumusețeze lucrările oamenilor cu cele ale Sale!
Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”
Sursa: Gazeta de Maramureș | Publicat la 2 aprilie 2021
