Îmi stăruie în minte de o vreme una din învăţăturile marelui poet persan Saadi (sec. 13), cuprinse în cele două culegeri: Golestan (Grădina florilor) şi Bustan (Livada). E vorba de învăţătura „lucrurilor dăinuitoare”. Scrie Saadi: „Trei lucruri nu pot dăinui lipsite de – alte trei: avuţie fără neguţătorie, a minţii luminare fără înfruntare şi stăpânire fără dreaptă cârmuire” (traducere din persană în română de Otto Starck). Din cele trei m-am oprit mai mult asupra celei de a treia. Aşadar, potrivit înţeleptului, nicio stăpânire nu poate dăinui, dacă nu exercită o dreaptă cârmuire. Firesc, am putea spune, căci orice stăpânire are ca menire principală o bună ocârmuire. Cei ce stăpânesc trebuie să dea legi bune şi drepte şi să le aplice în aceeaşi manieră bună şi dreaptă spre a-i face pe cei cârmuiţi să „dea ascultare”. Asumarea lucrurilor în acest fel e o constantă de interpretare în toate regimurile ce s-au aşezat în apropierea unor astfel de principii.
Cum or fi stând lucrurile la noi? E o întrebare firească. Şi e bine să o punem. Atâta doar că nu e bine să venim şi cu răspunsul automat „ca la noi la nimenea”! Căci şi la noi ar trebui să opereze aceleaşi reguli, norme, principii, legi, cutume, înţelesuri, interpretări…
Personal, dacă astfel se pun problemele, nu voi muşca din momeala interpretărilor simple şi să spun că la noi lucrurile nu stau aşa, că la noi cârmuitorii actuali sunt aşa şi pe dincolo, că fac şi desfac, că pun şi supun, că propun şi dispun etc., etc. Nu, nici vorbă. Căci sensul cuvintelor marelui înţelept nu are nevoie de argumente mici spre întărirea ideii.
În consecinţă voi spune, în pas cu mersul învăţăturilor înţelepte ale lui Saadi că „dacă stăpânitorii zilei nu exercită o dreaptă cârmuire, stăpânirea lor nu va dăinui!”
(16 iulie 2011)
Dr. Teodor Ardelean
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Sursa: „e-Bibliotheca septentrionalis” | Publicat la 16 iulie 2011
