18 august 1875. În ședința Academiei, printr-o adresă, Odobescu informează că diverse preocupări nu-i permit a-și îndeplini sarcinile încredințate în 1874, respectiv supravegherea tipăririi traducerilor operelor lui D. Cantemir Descriptio Moldaviae și Istoria otomană, începută de Al. Papiu Ilarian și continuată, ca urmare a îmbolnăvirii acestuia, de Iosif Hodoș.
23 noiembrie 1875. Președintele „Societății Academice Române”, August Treboniu Laurian îi scrie lui George Barițiu, rugându-l să-i trimită lui Iosif Hodoș manuscrisul traducerii Istoriei Imperiului Otoman a lui D. Cantemir.
12 decembrie 1875. Din Baia de Criș, Iosif Hodoș îi scrie mentorului Barițiu despre soarta manuscrisului Istoria Imperiului Otoman al lui D. Cantemir, care nu se știe pe la cine rătăcește, dar încă nu i-a parvenit „însărcinatului”.
19 decembrie 1875. Iosif Hodoș îi scrie despre „soarta manuscriselor” cantemirene lui G. Barițiu. Despre „fatalitatea franțuzească a d-lui Odobescu, care se pare că era nemulțumit că traducerea s-a făcut după ediția franceză și despre complicațiile tipăririi… căci în ședința din 15 septembrie 1875 a „Societății Academice”, în chestiunea supravegherii tipăririi, s-a hotărât ca G. Barițiu să ia asupra sa această sarcină, dar la acea ședință Hodoș n-a participat.
24 decembrie 1875. Chestiuni intime, academice, cu Ioan Eliad, Laurian, Maxim, Adamescu, Caragiani ș.a. Intră în cuprinsul confesiunii de la frate la frate (Barițiu către Iosif Hodoș).
26 decembrie 1875. Încă o scrisoare pleacă spre Barițiu din Baia de Criș. De la același Hodoș extrem de implicat în sarcina traducerii. Chestiuni de amănunt, unele foarte provocatoare. Se discută despre sultanul Suleiman, sau Suliman (n.n. – în vremea lui, statul otoman a devenit imperiu tricontinental: Asia, Europa și Africa), „… căci știm că Suleiman I n-a fost ucis, că a murit la Sighet (Schegetwar), precum mai mor și alți muritori frânți de osteneli”…
1876. Se organizează o expoziție arheologică la Sighet, principalele colecții de artefacte expuse aparținând istoricului Ioan Mihalyi de Apșa și Gimnaziului reformat. Expoziția cuprindea obiecte din piatră, bronz, fier și aur descoperite în Maramureș.
6 ianuarie 1876. Detalii despre Manuscrisele Cantemir în faza de terminare a traducerii și tipăririi, pe rute de relație de corespondență dr. Iosif Hodoș – George Barițiu, Baia de Criș – Zărnești. Asemenea: Scrisorile din 26 ianuarie 1876, 4 martie 1876, 21 martie 1876, 31 ianuarie 1877, 20 mai 1877, 18 iunie 1877, 22 august 1877, 3 octombrie 1877, 27 noiembrie 1877.
8 ianuarie 1876. Primește Bun de tipar la Editura Sport-Turism București lucrarea Monumente ale naturii din Maramureș, realizată de I. Nădișan, Terezia Tătaru, Elvira Gabor și V. Mareș (158 p.). În lista bibliografică regăsim nume precum: Alexandru Borza, Artur Coman, Răzvan Givulescu, Alexandru Filipașcu, Iuliu Morariu, Iosif Bereș, Emil Racoviță, Emil Pop, Ionel Pop ș.a.
28 iulie 1876. Din Budapesta, de la Alexandru Roman pleacă o nouă scrisoare către George Barițiu. Chestiuni legate de Medalia acordată de Principele Carol I mai multor membri ai Academiei pentru merite deosebite.
18 august 1876. În Ședința Societății Academice Române este aleasă noua Comisie a Bibliotecii: Odobescu, Ioan Caragiani și Alexandru Roman.
14 septembrie 1876. Se naște la Săcele, lângă Brașov, Alexandru I. Lapedatu, om politic, ministrul cultelor și artelor în șase guverne și ministru de stat al României în patru guverne, președinte al Senatului României, Membru titular al Academiei Române, președintele acesteia și secretarul său general. A fost expert în delegația română la Conferința de Pace de la Paris și fondator al Institutului de Istorie Națională din Cluj (alături de Ioan Lupaș) în 1920. Legătura sa cu Maramureșul este legată de destinul său dramatic de a fi arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 și încarcerat la închisoarea politică din Sighet în 7 mai, în „Grupul demnitarilor”, unde și-a aflat și sfârșitul, la 30 august 1950, fiind îngropat în groapa comună, fără semn pe mormânt.
27 octombrie 1876. „Conchemare” a Comitetului Societății de Lectură a Românilor Maramureșeni către Ion Bușiția, la o întrunire cu dr. Ioan Mihalyi în data de 3 noiembrie 1876, orele 3 p.m., către toți membrii comitetului care mai iubesc neamul lor cel românesc.
19 decembrie 1876. „Gazeta Transilvaniei” a lui George Barițiu evocă figura patriotului Iosif Man, trecut la cele veșnice în 15 decembrie. „Mii de oameni de toate naționalitățile l-au condus la cripta din Sarasău. A fost unul din cei mai iluștri bărbați ieșiți din sânul națiunii noastre în a doua jumătate a secolului prezent”.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Text publicat în Gazeta de Maramureș (10 februarie 2025)
