Ioan-Aurel Pop, „Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI”
Biblioteca de idei
13 iunie 1991. Primește Bun de tipar la Editura Dacia din Cluj-Napoca lucrarea Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boierești) din Transilvania în secolele XIV-XVI de Ioan-Aurel Pop (256 p. + ilustrații). În capitolul V care tratează competențele, atribuțiile și activitatea adunărilor cneziale și nobiliare românești, la paginile 179-195, autorul tratează distinct Țara Maramureșului și regiunile românești vecine. Din cuprinsul indicilor toponimici rezultă, însă, mult mai multe referințe despre: Maramureș, Sighet, Sarasău, Apșa (de Jos, de Sus), Berbești, Moisei, Ieud, Perii Maramureșului, Desești, Săliște, Săpânța, Vad, Vișeu, (de Sus, de Jos), Bârsana, Chioar, Dolha, Șugatag, Uglea ș.a. De asemenea, în lista onomastică sunt prezenți: Dragoș din Bedeu, Bogdan de Cuhea, Iuga din Maramureș, Lațcu de Bârsana, Sas fiul lui Dragoș, Sandrin de Desești, Petru de Apșa de Sus, Giula fiul lui Dragoș, Bud de Crăciunești, Baliță fiul lui Sas ș.a.
1968. Apare lucrarea „Lacurile din România”, semnată de Tiberiu Morariu, E. Morariu și Al. Savu, în care sunt descrise lacurile sărate de la Ocna Șugatag și Coștiui.
5–16 august 1957. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, șeful secției de paleologie din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei R. P. R., face primele cercetări sistematice în Țara Oașului, descoperind situl Boinești – Bélávara (Creasta Boineștilor). Era o inițiativă salutară a acestei structuri academice de a veni în sprijinul muzeelor regionale. Prima deplasare a fost la Bixad, spre a verifica locurile semnalate de arheologul Roska Márton: Cetățele, Lăutoriu, Între Coaste, Izvorul Răcșii, Sub Coasta Rîtului, Măgurele, Frunzulească, Fîntînile Hozașului, Fărtăi, Boinești (Vezi articolul Cercetări paleologice din regiunea Baia Mare/ Recherches paléolithiques dans la région de Baia Mare, publicat în volumul Materiale și Cercetări Arheologice editat de Institut în 1959). Alte cercetări arheologice în zonă vor fi făcute sub conducerea Mariei Bitiri, „doamna arheologiei românești”, între anii 1960-1969.
28 iulie 1983. Despre „maestrul” Iuliu Pop (născut la 6 iulie 1915 în Negrești-Oaș), Ioniță G. Andron (1917-1989) scrie, cu ocazia unei expoziții: „Mă simt mai mult decât îndatorat… El, Duda, mi-a deschis orizonturi noi spre trecutul îndepărtat și mai apropiat al Țării Oașului. De la el am auzit prima oară de Getica lui Pârvan, citind cu nesaț în sala de lectură a Bibliotecii Universității din Cluj-Napoca partea care mă interesa în mod deosebit, acea convingere a eruditului arheolog sud-est european, convins că sigur dacică e cetatea de lângă Boinești. De la el am auzit și de săpăturile arheologice făcute aici în finele veacului trecut…”.
13 decembrie 2023. În Aula Academiei Române, Secția de Științe Chimice a organizat Simpozionul Gheorghe Spacu. 140 de ani de la naștere. La Sesiunea comemorativă au luat cuvântul: acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române și director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu”, acad. Ionel Haiduc, acad. Cristian Silvestru (UBB) ș.a. Acad. Cristian Silvestru a avut și rolul de moderator al Sesiunii de comunicări științifice O nouă generație de chimiști anorganicieni.
12 decembrie 2023. La Casa Memorială Elie Wiesel din Sighetu Marmației a avut loc spectacolul de teatru cu piesa Janka de Oscar K. Speace, pus în scenă de prof. dr. Dorel Todea. Povestea supraviețuitoarei Janka Festinger este prezentată în cele patru ipostaze principale, la patru vârste diferite, ceea ce creează fiorii emoțiilor pentru spectatori. Un alt tip de mesaj de condamnare a crimelor din cel de-al Doilea Război Mondial. Personajul Janka Festinger s-a născut la Sighet la 16 noiembrie 1916 și a murit în 1994, dar povestea ei a rămas în memorie grație copiilor ei David și Oscar Speace în această piesă.
6 iulie 2016. În „Graiul Maramureșului” ziaristul Florentin Năsui semnează articolul intitulat Sighetu Marmației. Pentru cel care a fost ilustrul Elie Wiesel, drapel negru pe trei clădiri. Colaj informativ despre „ziaristul, profesorul universitar și scriitorul american Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986), născut la Sighet, în 1928 …”. „Pe Casa Memorială, dar și pe clădirea Primăriei Sighetu Marmației și pe frontispiciul sediului Comunității Evreilor din Sighetu Marmației, flutură de sâmbătă drapelul negru”. Ziaristul prezintă cu emoție, indusă prin cuvinte simple, momentul desemnării ca Cetățean de Onoare, în care E. Wiesel rostea cu lacrimi în ochi: „Nu am crezut niciodată că voi reveni în orașul meu natal și voi fi primit cu flori, ovații și cu brațele deschise, după ce, la vârsta de 15 ani, am fost scos din Sighet, ca un câine, de autoritățile locale!” (cele instalate în urma Dictatului de la Viena, n.n.).
17 iunie 2011. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ioan-Mircea Farcaș, pe pagina de gardă a cărții Lexicul subdialectului maramureșean, tipărită la Editura Dacia Cluj-Napoca în 2009 (241 p.). Referenți științifici: prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, prof. univ. dr. Liliana Ionescu – Ruxăndoiu, cerc. șt. pr. I Maria Marin, prof. univ. dr. Victor Iancu. La Indice de autori și Bibliografie regăsim personalități de mare anvergură științifică în domeniu: Ovid Densusianu, Vasile Frățilă, Alexandru Graur, Iorgu Iordan, I. Coteanu, I. A. Candrea, Grigore Brâncuș, A. de Cihac, G. Ivănescu, D. Macrea, Ștefan Vișovan, Magdalena Vulpe ș.a.
12 iunie 2009. În cadrul Proiectului finanțat de Consiliul Județean Maramureș (Contract nr. 3392) se tipărește lucrarea Fonomorfologia subdialectului maramureșean de Ioan-Mircea Farcaș la Druckzentrum Nürnberg, Deutschland, în 2009 (326 p.). Referenți științifici: dr. Nicolae Saramandu, dr. Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, dr. Maria Marin și dr. Victor Iancu. În Bibliografie și la Indice de autori întâlnim o listă consistentă, dintre care nu lipsesc: O. Densusianu, Alexandru Graur, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Vasile Frățilă, Iorgu Iordan, Emil Petrovici, Sextil Pușcariu, Al. Rosetti, Marius Sala, Magdalena Vulpe ș.a.
21 februarie 2013. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Adrian Dinu Rachieru, pe pagina de titlu a cărții Despărțirea de Eminescu?, tipărită la Editura Tibiscus în anul 2012. Editor: Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Serbia. Președinte: Vasile Barbu (172 p.).
1 august 2016. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Florian Roatiș pe pagina de titlu a lucrării N. Steinhardt. Cultură și credință. Caietele de la Rohia (I-III), ediția a doua, revăzută și adăugită, alcătuită de Florian Roatiș, tipărită la Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca în 2016. Proiect editorial apărut sub egida Fundației „N. Steinhardt” Rohia (506 p.).
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș ( 5 Februarie 2024)
