Iunie 1991. Despre fericire în alți termeni de Ioan Pintea este titlul eseului ce îl are în vizor pe N. Steinhardt cu Jurnalul fericirii, publicat în revista „Apostrof”, An II, nr. 6, p. 6.
2 octombrie 1995. În suplimentul cultural Litere, Arte, Idei al ziarului „Cotidianul”, p. 3, Tania Radu are cuprins studiul intitulat Un Steinhardt, cu vectori de diacronie literară steinhardtiană, de la În genul tinerilor, la Jurnalul fericirii, Escale în timp și spațiu, Călătoria unui fiu risipitor….
1993. În revista „Literatorul”, nr. 34, acad. Eugen Simion semnează eseul N. Steinhardt, mărturisitorul.
15 octombrie 1992. În „România literară”, An III, nr. 41 (142), p. 11 Aurel Martin face recenzia cărții realizate de Ioan Pintea „N. Steinhardt. Primejdia mărturisirii”.
Ianuarie 1993. În revista „Tribuna”, nr. 3, p. 3 Ion Vlad semnează eseul Dialoguri spirituale, cu referiri țintite la Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt.
5 mai 1991. În „Adevărul literar și artistic”, An II, nr. 65, p. 3, Constantin Cubleșan face analiza cărții Jurnalul fericirii a lui N. Steinhardt. Concluzia: „Din acest punct de vedere, Jurnalul fericirii (cu multe pagini ce atestă o reală vocație epică, narativă, cu multe pagini de autentică eseistică filosofică, de interpretare a textelor biblice, cu multe pagini anecdotice, meditative, portretistice etc.) este o emoționantă confesiune de sine a unui spirit ales, dintre cele mai elevate ale momentului său, în căutarea unui mod viabil, superior de ieșire din întunericul sistemului concentraționar”.
Septembrie 1991. În „Viața Românească”, Nr. 9, p. 93-99, Gheorghe Grigurcu semnează studiul intitulat Creștinismul în tratare liberă: N. Steinhardt.
28 iunie 1991. În revista „Contrapunct”, nr. 26, p. 3, Florin Iaru face o prezentare a lui Nicolae Steinhardt în eseul Drumul spinos al fericirii, cu trimitere la cartea Monahului Delarohia, dar și la fericirea sa de a-l fi cunoscut pe acesta, la Dej și Rohia, în 1982.
Iulie 1992. Textul Jurnalul lui N. Steinhardt, scris la Paris în martie 1991 este reprodus în revista „Viața Românească” nr. 6-7, p. 71-76.
23 aprilie 1991. Despre Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt face considerații bine proporționate analitic și sintetic Florin Manolescu în eseul A patra soluție, publicat în revista „Luceafărul”, nr. 17, p. 50.
2023. Lucrările Simpozionului Național de la Săliștea de Sus, Ediția a XIV-a, august 2022 sunt publicate în volumul XIII intitulat Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. Coordonator: prof. Simion Iuga. Editura: Risoprint Cluj-Napoca, 2023 (390 p.). Acad. Emil Burzo scrie despre Alexandru Filipașcu și cartea acestuia (Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română). Alte semnături importante: prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, dr. Dorel Bucurescu, dr. Ștefan Marinca, dr. Nicolae Iuga, prof. Simion Bogîldea, pr. dr. Vasile Iusco, drd. Vasile Timur Chiș, dr. Ioan Boroica, dr. Ilie Gherheș, dr. Dumitru Loșonți ș.a. Menționăm că dr. Dorel Bucurescu și prof. Simion Bogîldea au prezentat comunicări referitoare la cercetătorul Horia Hulubei.
29–30 noiembrie 1980. Are loc la Cicârlău, în Maramureș, Ediția a II-a a Festivalului Național de Literatură „Vasile Lucaciu”, organizat de Cenaclul local cu același nume înființat în 1977, cu ocazia Centenarului Independenței de stat a României. Președintele juriului: Augustin Buzura. Marele premiu a fost acordat poetului Gavril Ciuban din Vișeu de Sus. Au participat 157 creatori de literatură din 35 de județe. La Prima ediție din 2-3 decembrie 1978 participaseră 30 de scriitori din 9 județe, iar președinte de juriu a fost scriitorul aromân Teohar Mihadaș.
1957. În volumul „Studii”, X, nr. 2 este publicat articolul intitulat Aspecte din situația și lupta maselor populare din Maramureș în a doua jumătate a secolului XVIII, realizat de Ștefan Pascu.
30 septembrie 2008. Autograf pentru Biblioteca Județeană „P. Dulfu” din partea autoarei lucrării Dragomirești (Maramureș), Între tradiție și modernism, Elisabeta Faiciuc, tipărită la Editura Limes din Cluj-Napoca în anul 2008 (858 p.). Ediția a doua revăzută și adăugită, a monografiei cu o Antologie de folclor și Considerații muzicale de Elena Hlinca-Drăgan. Începând cu pagina 449, capitolul VI Colinde întâlnim textele și melodiile găsite în zonă de Béla Bartók (evident, de la informatori mai tineri): „Dumnezeu de la-nceput”, „Zoritu-s-o zorile”, „Dumnezeu adevărat”, „Noi umblăm și colindăm”, „Trimis-o-mpăratu carte”, „Doină”, „Mămucă, când m-ai făcut”, „De-aș avea mamă și tată”, „Taci, cucule, nu cânta”, „Toată lumea-i supărată”, „Cine nu știe ce-i doru”, „Cucule, pasăre vie”, „Cine știe, poate spune”, „Supărată-s de o lună”, „Mămucă, zilele mele”, „Cucule cu pană sură”, „Cine de părinți rămâne”, „Cine nu știe ce-i slujitu”, „N-am avut un sat să-mi placă”, „Cântec”, „Păhăruțu cel cu toartă”, „Când merg oile la munte”, „Învârtita”, „Fecioresc”, „Joc ardelenesc”, „Bătrânesc”, „Învârtitură”, „Imitațiune de bucium”.
1935. La sugestia lui Emil Micle din Șieu, student la Cluj, la Dragomirești ia ființă Biblioteca publică „Vasile Pârvan”. Printre donatorii-fondatori se numără: Ion Berinde (învățător Dragomirești), Alexandru Micle (Șieu), Gh. Cosma (preot Dragomirești), Găvrilă Iusco (medic, Dragomirești), I. Dermer (Dragomirești), Manase Marcu (notar, Dragomirești), Mărioara Chiș (învățător, Săliștea de Sus), P. Lenghel-Izanu, Ambroziu Rúbl (învățător, Dragomirești), V. Dunca, Ion Petreuș, I. Verner, Ilie Pop Roibu, Ion Vlad, I. Scorțea, Șt. Turcuș (agronom), A. Bochișiu ș.a. Prin studentul Emil Micle s-a difuzat un apel la Universitatea din Cluj, iar efectul a fost că s-au primit donații de cărți personale de la:Sextil Pușcariu, Alexe Procopovici, Gh. Popovici,Emil Racoviță, Gh. Cristof, Capidan ș.a. Un mare sprijin a dat și scriitorul Cezar Petrescu, pe atunci Secretar General al Ministerului Cultelor și Artelor. (Elisabeta Faiciuc, Dragomirești, Între tradiție și modernism, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008, p. 726-727).
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (8 aprilie 2024)
