Francisc Hossu-Longin – Sursa foto: Wikipedia
29 noiembrie 1878. Din Pesta, Francisc Hossu-Longin îl roagă pe George Barițiu să-i publice discursul socrului său George Pop de Băsești în Observatorul. Totodată, îi expediază Magistrului în avans și banii pentru 50 de exemplare din ziar. (N.n. – de fapt, G. Pop de Băsești îi devine „socru” doar din 1882, iar cognomenul „Longin” și l-a adăugat în 1892!).
4 decembrie 1878. În numărul 94 din Observatorul editat de George Barițiu este reprodus discursul lui George Pop de Băsești ținut în Dieta Ungariei la 25 noiembrie 1878, cu privire la politica externă a monarhiei ungare.
5 februarie 1879. Din scrisoarea trimisă de Francisc Hossu-Longin lui George Barițiu reiese și străduința intelectualilor din Deva de a împiedica votarea Legii Trefort, care elimina limba română din școlile românești.
3 mai 1890. Francisc Hossu-Longin îi scrie soției regelui Carol I, Carmen Silva: „Mărețele și prețioasele scrieri ale Majestății Sale regina României trimise la adresa soției mele le-am primit numai eu, fiindcă ea, de câteva săptămâni, e dusă la părinți în Sălaj. Gingașa atențiune, ce și cu această ocaziune ați dovedit față de soția mea, mă îndreptățește ca în absența ei, și și până va afla și dânsa, să vă mulțumesc cu cordialitate pentru onoarea ce i-ați făcut ei, și prin ea și nouă, celor ce o iubim atât de mult! Le vom citi și răsciti cu încordată atențiune și vom profita de sublime învățături, ce marea regină a dăruit românilor. Să o țină Dumnezeu mulți ani cu pace, ca să poată scrie mult și de acum înainte!… Să trăiți spre fala și bucuria tuturor românilor!”.
2023. La Editura Risoprint din Cluj-Napoca, se tipărește volumul XIII din ciclul Cultură și civilizație românească în Maramureș, conținând lucrările prezentate la Simpozionul Național de la Săliștea de Sus din august 2022. Coordonator: prof. Simion Iuga (390 p.). Sunt prezenți cu materiale de înaltă ținută științifică: acad. Emil Burzo („Alexandru Filipașcu, Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română”), prof. univ. dr. Gheorghe Chiveti, Membru corespondent al Academiei Române, dr. Dorel Bucurescu, membru corespondent al Academiei Române (lucrarea „Horia Hulubei – cercetător descoperitor”, despre experimentele lui H. Hulubei și Yvette Cauchois, de căutare în natură a elementelor noi 85, 87 și 93), dr. Ștefan Marinca, prof. Simion Bogîldea („Aspecte științifice și diplomatice din activitatea lui Horia Hulubei până la instaurarea regimului comunist”, pag. 66-107), pr. dr. Vasile Iusco, prof. Simion Iuga („100 de ani de la Încoronarea Suveranilor României Mari la Alba Iulia”), Vasile Timur Chiș, dr. Ioan Boroica, prof. dr. Vasile Cureleac și prof. Mirela-Marina Cureleac, prof. univ. dr. Nicolae Iuga („Un basm românesc repovestit de Constantin Noica”), dr. Ilie Gherheș, dr. Dumitru Loșonți de la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, dr. Adelina Emilia Mihali (același institut) prof. Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, Măriuca Verdeș, Ioan Borlean, prof. Mihaela-Cristina Gherheș, prof. dr. Ion Petrovai, Ciprian Coc, jr. Vasile Coman, Liliana Iuga Mărginean, Lazăr Năsui ș.a.
12 iunie 2023. Prof. univ. dr. Nicolae Iuga este onorat de conducerea revistei „Tribuna” de la Cluj cu adunarea în volum a tabletelor publicate, sub titlul metaforic Cu lanterna lui Diogene prin Facultatea de Filosofie. București, anii ’70. În acest fel se marchează cei 70 de ani ai filosofului din Maramureș într-o formulă elevată. Unele personaje din carte au avut și calități „academice”, ceea ce ne obligă să le consemnăm în acest Diarium: Cătălin Zamfir, Mircea Flonta, Ion Ianoși, Mihai Beniuc, Grigore Moisil, Ioan Ceterchi ș.a.
20 aprilie 2005. Lansarea Jurnalului fericirii de Nicolae Steinhardt: Ieri la Catedrala Sfânta Treime din Baia Mare este titlul reportajului semnat de Andrei Fărcaș și publicat în „Graiul Maramureșului”, 17, nr. 4580, p. 1, 3.
13 iulie 2006. Articolul Nicolae Noica – ministrul iubit de maramureșeni apare în „Graiul Maramureșului” 18, nr. 4958, p. 16 sub semnătura ziaristului Andrei Fărcaș.
1–2 aprilie 2006. Articolul Nicolae Steinhardt – cel mai citit autor la Biblioteca Județeană scris de Andrei Fărcaș, apare în „Graiul Maramureșului”, 18, nr. 4872, p. 10.
2 august 2006. Articolul Zilele Nicolae Steinhardt scris de Andrei Fărcaș este publicat în „Graiul Maramureșului”, 18, nr. 4975, p. 9.
2 august 2010. Articolul Catedrala „Sf. Treime” a găzduit mai multe evenimente dedicate Monahului Delarohia este publicat în „Informația zilei de Maramureș”, 10, nr. 2696, p. 8 sub semnătura lui Vasile Gherman.
16 ianuarie 2002. Articolul Colocviile Mihai Eminescu au ajuns la a IX-a ediție apare în „Informația zilei de Maramureș”, 2, nr. 87, p. 4, sub semnătura lui Vasile Gherman.
13 iulie 2006. Ziarista Marina Glodici de la „Informația zilei de Maramureș” scrie în nr. 1375 (An 6), p. 16 că Fostul ministru Nicolae Noica și-a lansat o carte ieri la Biblioteca „Petre Dulfu” din Baia Mare.
7 octombrie 2008. Articolul Adam Puslojić, câștigătorul premiului prieteniei care sfidează moartea: la ediția XXIX a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești, scris de Anca Goja, apare în „Graiul Maramureșului”, 20, nr. 5644, p. 1, 10.
1 iulie 2003. În „Informația zilei de Maramureș”, 2, nr. 528, p. 7, Ion Burnar scrie despre Nichita Stănescu la Colocviile de literatură din Baia Mare.
16 ianuarie 2003. În „Glasul Maramureșului”, 7, nr. 1756, p. 2 Alina Condrat are inclus articolul Frânturi din teiul lui Eminescu ascunse într-un tricolor: omagierea Luceafărului.
16 aprilie 2003. În „Glasul Maramureșului”, 7, nr. 1833, p. 7 Alina Condrat semnează reportajul Liviu Rebreanu în interpretarea lui Săluc Horvat: lansare de carte.
28 martie 2008. În „Informația zilei de Maramureș”, 8, nr. 1980, pag. 7, Anca Dindiligan semnează reportajul Martor al speranței, biografia Papei Ioan Paul al II-lea.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (29 aprilie 2024)
