14/27 octombrie 1918. La Iași, unde funcționa, „retrasă”, din cauza condițiilor războiului, și Academia Română, Nicolae Iorga revine cu mai multe precizări la tema comunicărilor din 28 septembrie și 5 octombrie 1917, dedicate centenarului marelui român care a fost Mihail Kogălniceanu. Aici, istoricul remarcă rolul „călugărului Vida” la creșterea copilului boierului Ilie Kogălniceanu: „Nu greșim deci spunând că simțul pentru istorie l-a căpătat încă din fragedă vârstă acest pui de basarabean de la maramureșeanul pribeag pe pământul liber al Moldovei, urmărind slova povestitoare de trecut a ardeleanului” … „pe care-l cunoaștem ca autor al unei gramatici franceze, din care mai răsar exemplare de aici prin Iași, dar și ca păstrător al manuscriptului lui Șincai”. (N.n. – Referiri la Gherman Vida, dascălul lui Alecsandri, Kogălniceanu, Negruzzi, ș.a.)
14 mai 1919. În Ședința Solemnă consacrată împlinirii unei jumătăți de veac de existență a Academiei Române, Nicolae Iorga, salutând prezența reprezentanților provinciilor de curând reunite, menționează, printre altele: „Puțin după 1400, într-un colț maramureșean sau în marginea vecină a Ardealului, un cleric necunoscut: preot, călugăr, poate din vechiul locaș de la Peri, îndemnându-se de pornirea husită a preschimbării Scripturilor în grai viu, făcu să fie românesc și Cuvântul lui Dumnezeu, după ce era acuma de mult românesc rostul biruințelor domnești. Așa se născu proza românească. Îndată, moldovenii o copiază în alte mănăstiri, unde s-au găsit fărâmele operei inițiale, și acel care a pus în slovă de tipar pentru o largă răspândire Psaltirea. Evanghelia husită: a fost peste un secol un diacon muntean, fugar în Ardeal și scriind cu meșteșugul său pentru românii din toate părțile, Coresi”.
August 2020. Ion Pop scrie Cuvânt înainte la volumul Existența rituală. Despre poezia lui Ioan Alexandru, retipărit la Editura Școala Ardeleană Cluj-Napoca (151 p.), în Colecția „Școala Ardeleană de critică și istorie literară”, Proiect editorial apărut la inițiativa Primăriei Sânpaul, județul Cluj.
Mai 1972. În „Echinox”, Revistă studențească de cultură, An II, nr. 5 este publicat interviul De vorbă cu Ioan Alexandru, semnat de Ioan Pop.
13 iunie 1980. Primește „Bun de tipar” la Editura Facla din Timișoara volumul De la Blaj la Alba Iulia – Articole politice, de Valeriu Braniște, Ediție îngrijită de Valeria Căliman și Maria Elena Simionescu, Cuvânt înainte de Mircea Mușat (484 p.). La Indice de persoane întâlnim: Gh. Bariț, Simion Bărnuțiu, P. Dulfu, Francisc Hossu-Longin, Karolyi M., Karolyi G., Karolyi S., Vasile Lucaciu, T. Mihali, Pintea Viteazul, George Pop de Băsești, Alexandru Roman ș.a.
2002. Primim de la acad. Marius Porumb, nr. XII / 2002 al publicației Ephemeris Napocensis, editată de Academia Română, Institutul de Arheologia și Istoria Artei din Cluj-Napoca. Articole și studii semnate de cercetători clujeni și colaboratori ai acestora, dintre care remarcăm cel intitulat Profesorul Volker Wollmann – la 60 de ani semnat Radu Ardevan (p. 333 – 342).
12 august 2016. Conform Registrului pentru Mișcarea Fondurilor de la Biblioteca „Petre Dulfu”, poziția 112, se primește de la acad. Marius Porumb o nouă donație de cărți și reviste. Cu numărul de inventar 866.307 SL este identificată lucrarea Pagini din istoria Academiei Române (1866-1948). Acte, donații, discursuri, portrete și evocări academice, tipărită la Editura Academiei Române în anul 2007 și coordonată de dr. Dorina N. Rusu. Cuvânt înainte: acad. Dan Berindei. Lucrarea încununează sărbătorirea celor 140 de ani de când această instituție desfășoară o rodnică activitate în serviciul națiunii române. Partea a doua a volumului este foarte prețioasă prin cele aproape o sută de portrete ale membrilor acestui forum al înțelepților națiunii, care au vegheat mersul înainte al României. O națiune se onorează pe sine de fiecare dată când aduce câte un omagiu întemeietorilor acesteia, inclusiv când e vorba de forul suprem de cultură și știință al țării. Redactor: Izabela Voinea. Tehnoredactor: Mariana Mocanu. Directorul general al editurii: acad. Dumitru Radu Popescu.
19 februarie 2020. La Biblioteca „Petre Dulfu” se înregistrează o nouă donație de la acad. Marius Porumb. Printre alte lucrări de mare valoare documentară se remarcă și volumul Pagini din istoria Academiei Române (1866-1948). Acte, donații, discursuri, portrete și evocări academice, tipărită în anul 2007 la Editura Academiei Române. Coordonator: dr. Dorina N. Rusu. Cuvânt înainte: acad. Dan Berindei.
1854. George Barițiu editează la Brașov broșura „Înfricoşatele stricăciuni ale băuturei de vinarsu-rachiu. Învățături mântuitoare”, culese și reproduse în românește de Ioan Petric, paroh și protopop ortodox și Gavril Munteanu, profesor și director al Gimnaziului românesc din Brașov. Avea menirea de a fi distribuită elevilor din Brașov, pentru ca ei să le citească din ea… părinților. Un astfel de exemplar deține și Biblioteca Județeană din Satu Mare, după cum menționează dr. Viorel Câmpeanu și dr. Marta Cordea.
22 aprilie/3 mai 1866. Prin Înaltul Decret nr. 698, Locotenența Domnească numea primii 14 membri ai Societății Literare Române: din Maramureș – Iosif Hodoș și Alexandru Roman; din Transilvania – Timotei Cipariu, Gavril Munteanu și Gheorghe Barițiu; din Banat – Andrei Mocioni și Vincențiu Babeș; din Bucovina – Alexandru Hurmuzaki și Ambrosiu Dimitrovici; din Basarabia – Alexandru Hâsdeu (Hasdeu), Constantin Stamati și Ioan Străjescu; din Macedonia – Ioan Caragiani și Dimitrie Cozacovici. Au urmat alte decrete în 1866 și apoi în 1867 și/ sau numire de membri pentru Bucovina, Moldova, Muntenia.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (26 august 2024)
