27 noiembrie 1963. Primește „Bun de tipar” la Editura Științifică volumul Eminescu despre problemele limbii române literare de Gheorghe Bulgăr (116 p.). O concluzie: „Cel mai artist dintre scriitori s-a dovedit a fi și cel mai documentat cunoscător al bogăției limbii, al legilor și posibilităților ei de dezvoltare. Nici un scriitor român n-a studiat mai atent documentele și scrierile vechi și n-a pătruns departe, în toate regiunile locuite de români, pentru a vedea și înțelege realitatea vieții și specificul limbii române”.
15 mai 1973. Scrisoare de la Șerban Cioculescu adresată colegei sale de la Biblioteca Academiei RSR, Livia Bacâru, cu care obișnuia să împărtășească „vești” despre preocupările lor literare și activitățile curente din instituție: „… Să mă credeți și să compătimim împreună pentru lipsa de timp spre a-l traduce pe Rebreanu. Dar asta-i reparabil și se compensează prin noile experiențe pe care le acumulează…”.
1892. În „Gazeta Transilvaniei” de la Brașov, An LV, nr. 192-195, Ioan Kövari (Chioreanu), preot și folclorist, născut la Portița (Sătmar), dar cu teologia deprinsă la Budapesta, publică articolul Despre cel mai mare poet al românilor, în care îl omagiază pe Vasile Alecsandri. A slujit în parohii bihorene, dar a publicat hori poporale, povești, povestiri, doine, balade, fabule, snoave etc., culese din Sătmar.
Mai 1981. Ana Blandiana îi trimite cercetătorului sătmărean Nae Antonescu volumul Ochiul de greier, tipărit la Editura Albatros din București, cu însemnarea: „Domnului Nae Antonescu și atât de frumoasei sale familii, îi închin această mărturie de greier ocular împreună cu întreaga mea stimă”.
1998. La editurile bucureștene Saeculum I. O. și Vestala se tipărește volumul cu titlul Trei scriitori clasici. Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade de Gheorghe Bulgăr (159 p.).
23 octombrie 1968. Primește „Bun de tipar” la Editura Academiei R.S.R. Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu, elaborat de către Institutul de Lingvistică din București sub conducerea acad. Tudor Vianu (646 p.). Adunarea materialului s-a făcut de un colectiv alcătuit din: Gh. Bulgăr, Șerban Cioculescu, Ion Crețu, Ion Dumitrescu, Luiza Seche, Vladimir Streinu, Flora Șuteu.
1971. La Editura Minerva din București, în Colecția Universitas, se tipărește volumul intitulat Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare de Gh. Bulgăr (342 p.).
19 noiembrie 1976. La Editura Eminescu din București, în Colecția Biblioteca Eminescu vede lumina tiparului lucrarea Pagini vechi despre Eminescu, Antologie, texte stabilite, Note și Prefață de Gh. Bulgăr (207 p.).
10 februarie 1991. Este data la care Gh. Bulgăr încredințează Editurii Gutinul din Baia Mare textul Non omnis moriar, pentru a introduce cititorul în tematica lucrării sale intitulate Mircea Eliade în actualitate – erudiție și artă; corespondență (83 p.). Lector: V. R. Ghenceanu. În volum (p. 48-65) este reprodusă și corespondența primită de către Gh. Bulgăr de la Mircea Eliade: 10 ianuarie 1968; 9 aprilie 1968; 30 noiembrie 1968; 15 ianuarie 1969; 25 martie 1969; 2 august 1969; 31 martie 1970; 16 iunie 1970; 15 iunie 1971; 10 mai 1972; 7 noiembrie 1972; 20 aprilie 1979; 6 decembrie 1979; 11 ianuarie 1980; 21 iunie 1980. La paginile 66-73 este încorporat textul cuprinzând Ultima convorbire cu Mircea Eliade (la Facultatea de Litere de la Sorbona), iar la paginile 74-81 Amintiri despre Mircea Eliade, dialogul dintre Gh. Bulgăr și Mircea Handoca.
19 martie 1980. Primește „Bun de tipar” la Editura Junimea din Iași volumul Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale operei de Gh. Bulgăr (189 p.).
2 martie 2017. În cuprinsul unei donații anonime (dar proprietarul anterior al cărților a fost cadru didactic la Institutul de Învățământ Superior Baia Mare, chiar la începuturile acestuia!), am identificat lucrarea Ion Creangă și basmul rusesc – comentarii, de Barbu Lăzăreanu, tipărită la Editura de Stat în 1949 (91 p.).
13-14 august 2018. Simpozionul Național Cultură și civilizație românească în Maramureș (ediția a 10-a) s-a desfășurat în cadrul Centrului de Cercetări din Săliștea de Sus, sub egida Academiei Române. Au fost prezenți: acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, președinte al Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române și director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, acad. Emil Burzo, președinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, care a prezentat comunicarea științifică Comuna Băsești și oamenii săi, prof. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, precum și alți profesori universitari de la toate universitățile importante, cercetători independenți, din țară și străinătate.
12-13 iunie 2021. Simpozionul Național Veghetori la obârșii, cea de-a V-a ediție, cu tema Tradiția în vreme și sub vremuri, a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Dragomirești, Maramureș, în parteneriat cu Academia Română, Centrul de Cercetări Teologico-Filosofice din localitate. Printre cei care au conferențiat enumerăm pe: prof. univ. dr. George Achim, președintele Școlii doctorale băimărene, dr. Otilia Hedeșan de la Universitatea de Vest din Timișoara, Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București, prof. univ. dr. Ioan Cuceu, conducător de doctorat la Institutul de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru” București, Cosmina Berindei, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și alții.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (9 septembrie 2024)
