Ioan Mihalyi de Apșa. Sursă imagine: muzeulmaramuresului.ro
1800 (?). S-a născut în satul Iapa, din marginea Sighetului, în prezent cartier al acestui oraș, George (Gherman) Vida. La Blaj, când se călugărește, i se schimbă numele din Gheorghe (George) în Gherman. După școală, ia drumul exilului și se stabilește la Iași. Aici îi are ca elevi particulari pe Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Alexandru Ioan Cuza, Matei Millo, Vasile Porojan ș.a. A fost inspector al Tipografiei Moldovei și a condus Seminarul de la Școala lui Damaschin Bojincă. A predat și la alte școli: elina, latina, franceza, germana și româna (Apud Ion Berinde, Cărturarul maramureșean Gherman Vida, mss. – fond Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare).
30 septembrie 1810. În satul Copand, lângă Turda, se naște Simion Balint, teolog și revoluționar pașoptist de frunte, ai cărui strămoși sunt din comuna Vima Mică (Dragavilma), Țara Lăpușului. În 27 august 1834, se căsătorește cu Carolina Golgoț, fiica preotului din Roșia Montană. Au avut două fete, iar cea de-a doua, Ana (Netti, pentru apropiați) devine soția lui Iosif Hodoș, avocat, vicecomite, deputat la Pesta, asesor, membru fondator al Academiei Române din partea Maramureșului.
26 noiembrie 1826. Se naște în satul Aușeu, din Bihor (pe atunci în Ungaria), Alexandru Papp, ce va purta după 1848 numele de Alexandru Roman, om politic din Transilvania, îndrumător cultural, publicist, membru fondator al Academiei Române, reprezentând Maramureșul. Gimnaziul, la Beiuș, apoi Academia de drepturi din Oradea, teologia la Viena, la Institutul Sf. Barbara și apoi la Universitatea din Viena. A fost profesor la Beiuș, Oradea, Budapesta. A inițiat înființarea catedrei de limbă și literatură română la Universitatea din Budapesta. Redactor la „Concordia” și „Federațiunea”. Deputat.
1827-1828. Înainte de a se înscrie la Pensionul Victor Cuenim din Iași (1828-1834), Vasile Alecsandri învață în casa părintească mai ales limbi clasice, cu cărturarul maramureșean Gherman Vida, dascăl al Seminarului din Socola. Biografii lui Vasile Alecsandri îl menționează pe „călugărul maramureșean… care purtase peste munți în traistă un manuscris al Cronicii lui Șincai”. Aici venea să ia lecții și Mihail Kogălniceanu, după unele surse. Alte surse consideră că Gherman Vida a fost autorul Gramaticei Româno-Franțuzești publicată la Buda în 1833.
20 octombrie 1829. S-a născut Iosif Hodoș, istoric, om politic, avocat, publicist, vicecomite, membru fondator al Academiei Române, reprezentând Maramureșul. Soția sa, Ana Balint, provenea dintr-o familie nobilă de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului).
21 aprilie 1836. De la Berlin, Mihail Kogălniceanu scrie surorilor sale rămase acasă în Moldova, interesându-se și de dascălul său, călugărul Gherman Vida, în legătură cu publicarea manuscrisului Cronicii lui Șincai.
5 mai 1837. Într-o nouă scrisoare, Mihail Kogălniceanu le scrie de la Berlin surorilor sale din Moldova, exprimându-și dorința de a intra în posesia volumelor tipărite de dascălul său, Gherman Vida, după manuscrisul Cronicii lui Șincai.
1841. Printr-un articol închinat lui Gheorghe Șincai, Mihail Kogălniceanu își manifestă speranța că „arhimandritul Gherman Vida se va grăbi, în puțină vreme, a înzestra pre publicul românesc cu acest cap-d-operă a erudiției”. E vorba de tipărirea Cronicii lui Șincai. Mitropolitul Veniamin al Moldovei, prețuindu-l pe Gherman Vida, maramureșeanul peregrinat la Iași, îl numește conducătorul bibliotecii sale. În același timp, avea și funcție de supraveghetor al tuturor cărților religioase tipărite în capitala Moldovei.
19 mai 1841. S-a născut la Ieud, în comitatul Maramureșului, Victor Mihalyi de Apșa, mitropolit al Arhidiecezei greco-catolice de Alba Iulia și Făgăraș, fruntaș al românilor din Transilvania și mecenat renumit. A făcut studii la Sighet (Școala Călugărilor Piariști), Oradea, Târnavia (azi Trnava, Slovacia) și Kasovia (azi Košice, Slovacia). La Roma a studiat filosofia și teologia la Colegiul „De Propaganda Fide”. În 1863 și-a luat doctoratul și a fost hirotonit preot la Roma.
24 noiembrie 1843. Este ziua în care Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilul Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională la Academia Mihăileană din Iași, în care biografii săi cei mai atenți la detalii recunosc influența dascălului său, Gherman Vida din Maramureș, pentru formarea sa ca istoric profund și dedicat conștiinței naționale (după modelul lui Gheorghe Șincai).
25 ianuarie 1844. S-a născut, în comuna Ieud din Comitatul Maramureșului, într-o familie nobiliară, Ioan Mihalyi de Apșa, fiul lui Gavrilă Mihalyi de Apșa și al Iulianei Man de Șieu. Studiile primare le face la Ieud, în casa bunicului său, Ioan Mihalyi de Apșa, preot paroh (1816-1861), iar cele gimnaziale, la Sighet, Ungvar (Ujgorodul de azi), Kasovia și Pesta. Din 1862 și până în 1866, studiază dreptul la Universitatea din Budapesta. În 1869 își ia doctoratul și devine primul doctor în drept din Maramureșul istoric. A luat în paralel ore de arheologie, paleografie, numismatică și heraldică, în limbile maghiară și germană. Se întoarce pe plaiurile maramureșene în 1872. Contribuția sa principală la cunoașterea Istoriei Neamului a fost realizarea și tipărirea lucrării Diplome maramureșene din secolele XIV și XV (676 p.), conținând 366 de documente. Despre această lucrare s-au făcut prestigioase referiri de către marii istorici: Iosif Vulcan, George Barițiu, Nicolae Densusianu, B.P. Hasdeu, Nicolae Iorga, D. Onciul, Ștefan Pascu, Radu Popa, Nicolae Edroiu, Ioan-Aurel Pop, Constantin C. Giurescu, Mihai Dăncuș, Ioan Drăgan, Aurel Răduțiu ș.a. (N.n. după alte surse, ziua nașterii sale este 22 ianuarie 1844).
1845. Ia ființă, la Cluj, Societatea de Lectură Aurora și revista „Zorile pentru minte și inimă”, condusă de Alexandru Papiu-Ilarian, în care se dezbăteau chestiuni filologice, în special limbă și ortografie. La conferințele și reuniunile organizate au participat: Avram Iancu, Axente Sever, Nicolae Popea, Alexandru S. Șuluțiu, Iosif Hodoș, Petru Brote ș.a.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (16 septembrie 2024)
