1869. În acest an, după cum mărturisește în Autobiografie, Ioan Mihalyi de Apșa își ia doctoratul în drept la Universitatea din Budapesta, fiind primul doctor în drept din Maramureș. Luase în acest an și cursuri de tip „ore private” de Arheologie, Numismatică și Paleografie și alte studii asemenea din istorie. Sursele de informație din această perioadă menționează exigența și perseverența studentului Mihalyi, neuitând să adauge că acesta cunoștea limbile: română, germană, maghiară, italiană, franceză, ucraineană, latină, slava veche și greaca.
11 ianuarie 1869. La inițiativa dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Ioan Bușiția organizează la Sighet un program artistic, al cărui venit de 70 fl. este menit să susțină Preparandia română de aici.
6 aprilie 1869. Remarcând activitatea deosebită a profesorului Victor Mihalyi de Apșa, episcopul Ioan Vancea de Buteasa, Mitropolit al Blajului, îl numește secretar mitropolitan și referent consistorial.
18 aprilie 1869. Profesorii Ioan Bușiția și Ion Pop de la Preparandia românească din Sighet trimit un apel protopopilor din Vicariatul Maramureș pentru colecte de bani în scopul ajutorării ziarului „Federațiunea”, condus de profesorul budapestan Alexandru Roman, Membru fondator al Academiei Române.
15 iunie 1869. În Parlamentul de la Pesta, deputatul român Iosif Hodoș face o interpelare la adresa Guvernului maghiar care nu a aprobat alegerea de către Adunarea Generală a ASTREI de la Gherla, din 25-26 august 1868, a militantului român A. Urechia drept membru de onoare, la propunerea lui Justin Popfiu. Deputatul Hodoș solicită explicații pentru acest gest de a nu aprecia pe acei „bărbați de știință”, care „au fost aleși membri onorari în considerație că au scris cărți referitoare la limba românească, la știință, la istorie, și au făcut mari servicii cu privire la cultivarea limbei românești”!
15 iunie 1869. Cu această dată Victor Mihalyi de Apșa este numit, de către mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa, asesor al Tribunalului Mitropolitan de a doua instanță și notar arhidiecezan însărcinat fiind cu diferite atribuții specifice în Curia Mitropolitană. (Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apșa (1841-1918), ediție îngrijită și note Nicolae Bocșan, Luminița Wallner-Bărbulescu, Ion Cârjă, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009).
20 iunie 1869. În Conferința de la Pesta, Ioan Mihalyi de Apșa, prezent ca împuternicit al școlilor confesionale române din tractul Sighet și din Comitatul Maramureș, ia cuvântul în apărarea caracterului național și confesional al școlilor din Austro-Ungaria.
28 iulie 1869. Scrisoare trimisă de Iosif Hodoș, din Baia de Criș, către George Barițiu, în care îl informează că va fi prezent la București, la ședințele Societății Academice. Este vorba de sesiunea din august-septembrie 1869, în care Papiu Ilarian rostește Primul Discurs de Recepție, despre Gh. Șincai.
2 august 1869. La Ședința a II-a a Societății Academice Române se discută pentru întâia oară problema organizării Bibliotecii. Secretarul ad-hoc al ședinței, Iosif Hodoș, consemnează la punctul 12 al acestui protocol: „Se arată necesitatea de a aduce biblioteca societăței în ordine exactă și se propune regularea ei… Propunerea se adoptă și se va numi o comisiune pentru registrarea cărților, a manuscriselor, și preste tot pentru regularea bibliotecii academice” (Analele Societății Academice Române, tom I, p. 208-209).
9 august 1869. Delegații ce sosesc la Adunarea generală a ASTREI de la Șomcuta Mare sunt întâmpinați la Ileanda de o solie chioreană sub conducerea lui Vasiliu Dragoș, cu trăsuri și cu steag românesc. Sosesc spre a participa la marea sărbătoare a ASTREI președintele Ladislau Vasile Pop, George Barițiu, Iacob Bologa, Constantin Dunca ș.a.
10 august 1869. În prima zi a Adunării Generale a ASTREI, ținută la Șomcuta Mare, în prezența Președintelui Asociațiunii, Vasile Ladislau Pop, în sala mare a Preturii, George Barițiu, membru fondator al Academiei Române, rostește disertațiunea Despre educațiunea femeilor la națiunea românească. Au mai rostit cuvântări în plen Iosif Vulcan (Poporul român în poezia sa), I. V. Rusu (Necesitatea studiului istoriei patriei) și Iustin Popfiu (Despre limba română conservatoare a naționalității românilor). La banchet (cu 200 de tacâmuri), printre cei care au rostit toasturi s-a aflat și George Barițiu.
11 august 1869. La Ședința Societății Academice Române se menționează în protocol: „În conformitate cu încheierea din ședința de la 2 august, punctul 12, se numește comisiune în persoanele D-lor Papiu Ilarian și Alexandru Roman pentru regularea bibliotecii academice, care vor raporta despre aceasta societăței”.
13 august 1869. Din Paris, Ioan A. Lapedatu, tatăl viitorilor academicieni Alexandru Lapedatu și Ion Lapedatu, îi scrie prietenului său Francisc Hossu Longin: „În câțiva ani o să se schimbe tot cadrul politic și social al Europei și oamenii venitoriului vor fi alți oameni, de cum sunt ai trecutului și ai prezentului. Națiunea noastră încă va avea lipsă de astfel de oameni ai venitoriului, care consacrându-se programului să poarte pe umerii lor sarcina de cetățeni devotați, având în mână stindardul cu: dreptate, egalitate și frățietate. Atari oameni nu pot fi secondați decât prin generațiunea jună. Aceasta va trebui să lepede toate prejudețiele și tradițiunile moșilor și ale părinților, vor trebui să lepede servilismul către orișicine și să păzească întărită de conștiința drepturilor omului cu fruntea neplecată către venitoriul națiunii noastre!”. Peste câțiva ani aceste chestiuni vor fi amplu dezbătute în casa socrului său, George Pop de Băsești!
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (29 noiembrie 2024)
