Diarium Academicum Septentrionis (XLI)

Dr. Herman Bercovits (n. 14 martie 1947, Tg. Lăpuș, Maramureș, România)

De dr. Teodor ARDELEAN

1 iulie – 31 august 2017. În revista „Realitatea evreiască”, București, nr. 498-499, p. 16, Ioana Nițescu menționează că Dr. Herman Bercovits a primit la București din partea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de pretutindeni o Diplomă de Onoare și o Plachetă. Dr. Herman Bercovits s-a născut în Tg. Lăpuș (Maramureș) în anul 1947. Aici a urmat și liceul, iar apoi Medicina la Cluj-Napoca. A activat ca medic în România până în 1975, când a emigrat în Israel. A fost o vreme medicul personal al prim-ministrului Benjamin Netanyahu. În 2015, a fost numit Consul onorific al României în Israel, iar în 2016 a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului natal și Medalia Iuliu Hațieganu, decernată de Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. (Felix Marian, Ani de viață pentru viață, Eurotip Baia Mare, 2018, p. 34 – 35).

1933. La Tipografia ASTRA din Sighet se tipărește volumul Școala superioară țărănească, semnat de dr. Vasile Ilea, cu o Prefață de prof. dr. Iuliu Moldovan.

8 iulie 1883. În „Familia” de la Oradea Mare, an XIX, nr. 26, p. 310-312, Nic. Densusian scrie despre Craiul codrilor Grigore Pintea. Tradițiune istorică. Prime considerații: „Unul din cei mai însemnați revoluționari români din secolul al XVII-lea a fost Grigore Pintea din Marămureș, patria lui Dragoș. El a fost pe timpul său aceea ce a fost Horia și Cloșca pe la anul 1784 în Transilvania…”; „… haiducii… aveau o inimă mult mai simțitoare și idei cu mult mai generoase. Ei compătimeau și ajutau pe cei nefericiți și atacau numai pe adevărații tirani ai poporului. De aceea poporul cântă și povestește și astăzi cu plăcere faptele și suvenirile lui. Posedăm chiar niște documente istorice din anul 1698, în care un român face atent pe guvernul unguresc să nu asuprească poporul, căci se va scula un al doilea Pintea”. Urmează povestirea „așa după cum o povestește poporul”. Subtitluri: Pintea și bărbierul, Lupta și prinderea lui Pintea.

Ianuarie 2021. În Informarea privind activitatea Secției de Științe Fizice pe anul 2020, acad. Emil Burzo raportează 5 lucrări științifice în limba engleză și 265 citări în literatura internațională. Totodată, menționează 5 lucrări publicate în volume din țară. Redăm aici titlul lucrărilor: Cultura și știința românească în contextul globalizării (în volumul Cultură și civilizație românească în Maramureș); Conferința de Pace de la Paris. Formarea Statului Unitar Român (în volumul despre Trianon editat de „Gazeta de Maramureș”); Transilvania de Nord 1940-1944. 80 de ani de la Dictatul de la Viena (în volumul cu același titlu editat de „Gazeta de Maramureș”); Aspecte din Geografia Represiunii Comuniste 1948-1949 (în volumul Rezistența Anticomunistă din Munții Țibleșului); Biserica și Satul Românesc Maramureșean – Ctitor de școală (în volumul Spațiul Mioritic. Satul și Sufletul Românesc, tipărit la Editura Academiei Române, după lucrările Simpozionului tematic de la Fărcașa, Maramureș).

18 mai 2007. La inițiativa Memorialului Sighet, la marginea localității Strâmbu-Băiuț, a avut loc consacrarea Troiței ridicate de Fundația Academia Civică (Ana Blandiana și Romulus Rusan), în memoria luptătorilor din Munții Țibleșului, în locul unde a murit pădurarul Nicolae Pop, conducătorul Grupului de Rezistență „Țibleșul”. La eveniment au luat parte membrii supraviețuitori ai acestui grup de rezistență, foști deținuți politici din Timișoara, Cluj, București, Brașov, Sighet, Tg. Mureș, Pașcani, Râmnicu-Sărat, doamna Ana Blandiana, autorități locale și elevii participanți la cea de-a X-a ediție a Școlii de Vară de la Sighet. Un semn de reamintire a unui episod dintr-un univers de suferință și pomenirea unor semeni de-ai noștri care au trecut prin cercurile infernului – Grupul Pop-Oniga (1949-1953).

31 martie 2008. La Satu Mare are loc manifestarea culturală „Medalion aniversar Nichita Stănescu”, cu participarea unui număr important de profesori și oameni de cultură, la aniversarea celor 75 de ani de la nașterea poetului (Informație de la Aurel Pop, în Caiet biobibliografic aniversar – 60, editat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” în anul 2009, în seria Personalități maramureșene – Aniversări).

Noiembrie 2009. În „Agora Universitaria”, revista Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Satu Mare, an IV, nr. 1 (8), p. 11-12, Aurel Pop publică un medalion biografic Grigore Vieru sub titlul In memoriam: Vestește-l, mamă, pe Dumnezeu că am murit.

Februarie 1983. În revista „Familia” de la Oradea, XIX, nr. 2, p. 6, N. Steinhardt analizează volumul de poezii Scrisori din muzeul pendulelor (Editura Albatros, 1982), semnat de Viorel Mureșan (născut la 1 aprilie 1953, în satul Vicea, comuna Ulmeni, Maramureș; profesor la Liceul din Jibou, Sălaj). Decupaj: „Iată, așadar, o poezie ce se hrănește din seva timpului static, aidoma fotografiei. Ca și aceasta, surprinde realul (potențele sale nemanifeste) în momentul chiar al petrecerii, înfăptuirii, izbucnirii lui. Prezentul suveran, atotbiruitor, solar. O poezie care nu comentează, nu relatează, nu rememorează, nu evocă, nu prorocește, nu exprimă dorințe… ”.

2007. La Suceava, folcloristului maramureșean Pamfil Bilțiu (născut la 14 iulie 1939 în Făurești, Maramureș) i se acordă Diploma și Medalia comemorativă la Centenarul părintelui etnofolcloristicii românești, Simion Florea Marian.

2004. În Colecția Eseuri (coordonator: Aurel Sasu) a editurii Limes Cluj-Napoca se tipărește volumul de studii intitulat Eminescu, teme metafizice și sociologice, realizat de Gheorghe Mihai Bârlea (124 p.).

25 – 27 septembrie 1997. La Zilele Culturale „Poesis” de la Satu Mare participă: Ștefan Augustin Doinaș, Marin Mincu, Adrian Popescu, Ion Mircea, George Vulturescu, Dumitru Păcuraru, Aurel Pop, Alexandru Zotta, Ioan Nistor ș.a.

…