Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârfu Câmpului, Botoșani) – Sursa foto: Wikipedia
1959. În „Studii și cercetări fizice”, tom X, nr. 4 este publicată lucrareaCercetări magnetice regionale în nord-vestul Ardealului, realizată de Atanasiu G., Nestianu T., Bucur I., Zugrăvescu D.
2020. La Editura Fundației Academia Civică a fost imprimată lucrarea Opresiune si rezistență sub regimul comunist. Fragmentarium istorico-memorial (662 p.) de Alexandru Zub. Sunt articole despre „rezistență”, „aspecte din închisorile comuniste”, „note de lectură”, „note aniversare”, „prefețe ale unor lucrări”, „evocări”, „interviuri”, „portrete ocazionale” ș.a. Vom regăsi figuri foarte bine conturate: Ion Nistor, Victor Slăvescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin C. Giurescu, Constantin Noica, Grigore Vieru, Ana Blandiana, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Mina Dobzeu, Valeriu Anania, N. Steinhardt, Ioan Paul al II-lea, Regele Mihai I ș.a. Dar „personajul topologic general subsumat” este Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetul Marmației, instituție despre a cărui activitate academicianul ieșean a relatat intens și bine motivat. O lucrare specifică de „arheologie a memoriei”, care aduce mult echilibru în vremurile actuale prea indiferente la memorie!
Octombrie 2012. În „Dacia literară”, nr. 108-109 (9-10), p. 4-5, Alexandru Zub este prezent cu articolul intitulat La centenarul nașterii, în care face o excelentă caracterizare revistei „Familia română” de la Baia Mare, care a dedicat în luna mai a.c. un „grupaj consistent” de materiale despre N. Steinhardt. Academicianul remarcă, printre altele: „Este un corpus alcătuit de mii de discipoli sau apropiați ai celui aniversat, între care arhim. Macarie Motogna și universitarul Florian Roatiș, menționați ca atare în caseta tehnică”, dar nu scapă din vedere nici lucrarea profesorului F. Roatiș N. Steinhardt în evocări, apărută la Editura Polirom din Iași în 2012 („în aproape o sută de pagini, ni se livrează mai tot ce trebuie reținut, momentan și în perspectiva duratei, din opera în cauză, acum pe cale de restituție integrală …). Și urmează, în formularea academicianului Zub „câteva repere” biografice steinhardtiene.
1965. În „Paleontographica”, 13, 116 de la Stuttgart, Al. Semaka și R. Givulescu sunt prezenți cu lucrarea de mare amploare intitulată Flora fossilis rumana (p. 55-253).
1 iulie 1996. La Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București a avut loc susținerea publică a tezei de doctorat de către Gheorghe Ștefan Damian din Baia Mare, cu tema Studiu mineralogic, geochimic și genetic al zăcământului polimetalic de la Herja. În Introducere, autorul mulțumește lui Gheorghe Udubașa pentru ajutorul acordat, iar în bibliografie întâlnim lucrări realizate de: Dan Rădulescu, D. Giușcă, V. Ianovici, R. Dumitrescu, O. Edelstein, D. Istvan, A. Bernad, M. Kovacs, R. Jude, N. Petrulian, Szòke Amalia ș.a. Conducător științific: prof. univ. dr. doc. Grațian Cioflica. Zăcământul Herja este situat la 8 km nord-est de municipiul Baia Mare, la sud de vârful Igniș. Activitatea minieră aici s-a desfășurat neîntrerupt din 1612, de la prima atestare documentară de organizare a localității Chiuzbaia. Primul studiu mineralogic detaliat a fost realizat la această exploatare minieră în 1934 de geologul N. Petrulian.
Februarie 1978. Scrisoarea de la Geo Bogza către Viorel Mureșan, student la Filologia clujeană și membru în redacția „Echinox”, începe cum nu se poate mai frumos: „Dragul meu poet. Îți spun dragul meu poet, pentru că versurile din revistele „Echinox” și „Tribuna” m-au convins că ești cu adevărat poet. Îți spun dragul meu poet Viorel Mureșan, pentru că scrisoarea d-tale m-a emoționat prin căldura și sinceritatea ei. Mă bucur că nu am predicat în pustiu… Îți urez să rămâi cât mai mult timp cu sufletul tânăr și curat!”. (Mulțumim profesorului clujean Ilie Rad care a tipărit la Editura Dacia în 2003 lucrarea Geo Bogza. Rânduri către tineri scriitori ardeleni. Scrisori și telegrame trimise de Geo Bogza lui Teofil Răchițean, Ilie Rad și Viorel Mureșan în anii 1973-1991).
Mai 2014. În „Convorbiri literare”, CXLVIII, 5 (221), p. 46-49 Alexandru Zub scrie despre Ana Blandiana în spațiu memorial: note ego-istorice, cu reflectorul către cartea Fals tratat de manipulare, „mărturie sinceră și elevată despre sine și timpul prin care a trecut”. Secvență despre arta esențializării la Alexandru Zub: „Ana Blandiana a fost mereu sufletul acelor acțiuni de recuperare a trecutului recent, inclusiv pe calea pregătirii adecvate, la o școală de vară a noilor generații. A face dreptate prin stabilirea adevărului, despre sistemul represiv și despre oameni, cu nesfârșita lor cazuistică, a fost gândul inițial, formulat admirabil de Ana Blandiana, ca un motto peren, pe un perete din aula acelui așezământ: «Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție». Iar memoria, restituită diacronic, presupune istorie, nu doar cu personaje și evenimente, ci totodată o reflecție metodică asupra destinului uman …”.
20 februarie 1919. Circulară a Episcopului Iuliu Hossu în care cheamă preoții să-și pună toate energiile în slujba consolidării României Mari, în primul rând prin îndemnarea tuturor celor chemați să se prezinte la urne pentru eliberarea fraților rămași încă sub ocupație și pentru apărarea pământului strămoșesc. „Circularul către clerul și docenții din întreaga dieceză” nr. 608 este reprodus în lucrarea Consiliul Național Român Satu-Mare. Satu-Mare și Marea Unire. Documente (1918-1919), volumul I, de Viorel Ciubotă (Coordonator), Viorel Câmpean (Coordonator), Diana Kinces, Mihaela Sălceanu, Voicu Șichet, Marta Cordea, Bujor Dulgău, Editura Armanis, Sibiu, 2018, p. 232-235.
…
Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș ( 18 Decembrie, 2023)
