Diarium Academicum Septentrionis (XXVIII)

Emmanuel de Martonne (1 aprilie 1873 – 24 iulie 1955). Sursa foto: Wikipedia

Biblioteca de idei

De dr. Teodor ARDELEAN

Primăvară 1921. Celebrul geograf francez Emmanuel de Martonne a studiat și cercetat fenomenele glaciare din Masivul Rodnei, Maramureș.
6 iulie 1921. La Baia Mare, Episcopul Iuliu Hossu își începe vizitațiunile în zonă, pe traseul Seini – Vama – Racșa – Negrești – Tur – Bicsad – Certeze – Trip – Boinești – Târșolț – Lechința – Cămărzana – Prilog – Călinești – Gherța Mică – Gherța Mare – Turț – Bătarci – Comlăușa – Tarna Mare – Bocicău – Valea Seacă – Apa – Potău – Băbășești – Ilba – Săbișa – Cicârlău – Bârgău – Tăuții de Jos – Băița – Nistru.
24 iulie 2021. La Uzdin, în Voivodina, Serbia s-a desfășurat ediția a XXVIII-a a Festivalului Internațional de Poezie Drumuri de spice. Organizator: Societatea Literar-Artistică „Tibiscus”. Decernarea premiilor s-a făcut în fața bustului lui Mihai Eminescu. Marele Premiu pentru Poezie „Sf. Gheorghe” a fost atribuit poetei Aura Christi, iar Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian”, academicianului Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române. Printre ceilalți laureați am reîntâlnit nume cunoscute, de mai multe ori evidențiate și premiate, din Maramureș: Delia Munteanu, Vasile Morar, Gheorghe Mihai Bârlea. Reamintesc faptul că Marele Premiu „Podul lui Traian” a fost instituit în anul 2015, iar primul laureat a fost dr. Teodor Ardelean din Baia Mare, redactor-șef al revistei „Familia Română”.
7 octombrie 1955. Starețul Mănăstirii Rohia, protos. Justinian Chira, îi scrie episcopului Nicolae Colan, printre altele „…. Prin statornicia ce o arată în cererea sa, dă dovadă a fi vrednic să intre în rândul smeriților viețuitori de chinovie; de aceea, cu adâncă smerenie mă rog să binevoiți, Prea Sfințite Stăpâne, a ne da arhiereasca binecuvântare să se tundă întru monah Părintele Florea Mureșan”. Refuzându-i-se cererea și nefiind în Suciu de Sus casă parohială, părintele și-a zidit o căsuță proprie cu paraclis în cătunul Breaza, în același sat Suciu de Sus, dar la opt kilometri distanță de centrul satului, loc pe care și l-a dorit schit de sine stătător. Născut la 8 iulie 1907 în satul Ciubanca, județul Someș, cu studii la Dej, Cluj, Strasbourg, Florea Mureșan a slujit ca preot, inclusiv la Catedrala din Cluj, mai bine de zece ani. Profesor de teologie, protopop, cu doctoratul la Cernăuți și București, Florea Mureșan a deranjat prin firea sa mistică și prin anvergura sa pastoral-misionară, fiind arestat, expulzat și dus la Canal până în 1953. Acolo a promis lui Dumnezeu că, de va fi eliberat, va construi o mănăstire, ceea ce prin hățișul meandrelor s-a și întâmplat, comuna Suciu de Sus cinstindu-i numele și în acest fel. Școala din localitate îi poartă de asemenea numele!
1980. În mărturisirea sa de suflet intitulată Călătorie în Maramureș, inclusă în „Calendarul Maramureșului”, p. 71, Constantin Noica scrie despre cea mai înstărită specie literară din folclorul oșenesc: „În câte o țipuritură din Țara Oașului eu văd rezumatul întregii noastre culturi, cu trecerea ei de la natură la rostire și întruchipare artistică. Chiotul inițial este încă natura, dacă vrei, este ceva de ordinul cântecului privighetorii, sau mai degrabă al privighetorului, un cântec care… nu e intonat pentru poeți, ci doar pentru ca pasărea să anunțe în felul acesta că a pus stăpânire pe un loc, iar cealaltă s-o lase acolo în rostul ei. Dar chiotul nost – care și el e un fel de a spune: ascultați-mă, fraților, faceți-mi și mie loc în lume – trece în cuvânt, în viers, în logos, și devine astfel, dintr-o răsuflare, parcă altceva. Se preface într-un cântec care ar putea să țină cât lumea”. Altfel spus, prin țâpurit oșeanul se eliberează, se armonizează, se purifică, se integrează cosmic, se iluminează.
Decembrie 1976. În studiul său Ceremonial și veselie, în „Îndrumător cultural” nr. 12, p. 26, Mihai Pop scrie printre altele: „… variate doar stilistic, obiceiurile sunt unitare în structura și manifestația lor, pe întreg teritoriul românesc și constituie ca atare o dovadă incontestabilă a unității culturii noastre tradiționale”.

Mihai Pop
(18 noiembrie 1907 – 8 octombrie 2000)

1999. La Editura Univers din București apare lucrarea lui Mihai Pop Obiceiuri tradiționale românești, unde întâlnim multe referiri la zonele noastre septentrionale. Spre exemplu, la pagina 16 profesorul M. Pop menționează: „Cultura populară ne oferă la tot pasul exemple de unități funcționale. De pildă, un obiect de port cum ar fi traista, «straița» purtată de bărbați în Țara Oașului. Traista este, în general, un obiect cu funcție utilitară. În Țara Oașului, în costumul bărbătesc de sărbătoare, ea este un obiect de podoabă. Dar, în ansamblul portului bărbătesc de sărbătoare din Țara Oașului ea mai este și o marcă distinctivă, o emblemă a fiecărui sat, fiindcă fiecare sat are alt timp de trăistuță. În contextul microstructural al fiecărui grup social, cum ar fi un sat, funcția dominantă este pentru locuitorii acestui sat cea de podoabă, dar, sub formă de latență în raport cu fastul de fiecare zi, poate să existe și funcția utilitară sau cea de emblemă. Aceasta din urmă trece din latent în manifest de îndată ce contextul în care apare se schimbă, de îndată ce insiderul, omul unui sat, vine în contact cu outsiderii, cu oamenii altui sat sau ai altor sate. Mutată din mediul rural în mediul urban, trăistuța oșenească suferă o altă mutație funcțională. Pusă într-o cameră urbană, pe perete, ea devine un element de decor de interior”.
2007. În publicația „Lumină lină” (Gracious Light) de la New York, editată de Teodor Damian, prof. univ. dr. Nicolae Iuga semnează studiul intitulat Teologia lui Stăniloae.

Nicolae Iuga

2007. În volumul „Studii de știință și cultură”, editat la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, prof. univ. dr. Nicolae Iuga de la Filiala Baia Mare semnează documentarul Centenar Mircea Eliade.
2003. În volumul „Studia Universitatis Vasile Goldiș”, Arad, nr. 13, dr. Nicolae Iuga de la Filiala Baia Mare publică studiul Teologia lui Dumitru Stăniloae în context european contemporan.
7 iulie 1992. În „Dreptatea”, 26, nr. 631, p. 2, prof. Nicolae Iuga de la Sighetu Marmației semnează articolul Umbra lui Bartok de la Moisei.
Septembrie 1988. În revista de cultură „Steaua” de la Cluj-Napoca, 39, nr. 9, p. 46-47, întâlnim un fragment de roman intitulat În depărtare, amurgul de Elie Wiesel în traducerea profesorului sighetean Nicolae Iuga care semnează și un medalion despre scriitorul american.
11 ianuarie 1986. În ziarul „Pentru Socialism” 37, nr. 9387, p. 3 descoperim un interesant studiu intitulat Eminescu – spirit antidogmatic, semnat de Nicolae Iuga.
2 iunie 1983. În „Tribuna”, 27, nr. 22, p. 3, Nicolae Iuga scrie despre Diplomele maramureșene, cu trimiteri documentate la lucrarea lui Ion Mihalyi de Apșa în anul 1900, premiată de Academia Română.

…

Dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.
Text publicat în Gazeta de Maramureș (24 Iulie 2023)

Citește și:

Diarium Academicum Septentrionis (XXVIII)

Emmanuel de Martonne (1 aprilie 1873 – 24 iulie 1955). Sursa foto: Wikipedia

Din aceeași categorie