Bibliotheca septentrionalis
Cartea, biblioteca şi bibliotecarul, pilonii de bază ai cunoaşterii
de Alina CURAC,
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
Universul cunoaşterii este compus din trei piloni de bază: cartea, biblioteca şi bibliotecarul. Cartea, elementul educativ şi formativ, este depozitată într-un spaţiu cultural, biblioteca, unde bibliotecarul are rolul de a pune în valoare documentele din fondul de carte şi de a provoca comunitatea la o întâlnire specială cu universul cunoaşterii. Documentul este aliatul cel mai credincios al omului, oferă comori valoroase de gând şi ne transpune într-un imperiu fără frontiere, în care părerile contrare sunt alăturate în bună pace. Cuprinde în paginile sale zestrea de preţ a celor care au luptat pentru libertate şi adevăr, simbolizând lumina biruinţei din bezna neştiinţei, prin cunoaştere. Lectura este o formă de comunicare interumană, un exerciţiu de gândire complet şi unul dintre momentele fundamentale ale complexului proces de cunoaştere, care ne transformă, prin perseverenţa cititului zilnic, în elite culturale. Iubirea de cărţi este o chemare a spiritelor alese către perle rare ale miracolului cuvântului, înflorit pe hârtie[1].
Cartea şterge măsurile vremii şi priveşte spre viitor, prin înţelegerea şi respectarea cu mândrie a trecutului strămoşesc, a originilor fiecăruia. Astfel, prin ea, trecutul rămâne viu prin biruinţa asupra ignoranţei şi nepăsării, printr-un spaţiu propice pentru lectură şi meditaţie, cum sunt bibliotecile, care pun în lumină tezaurele lor valoroase: cărţile, care stimulează creativitatea şi au un rol formativ pe toate planurile. Cartea este şi va rămâne mereu punte între inimi şi ceasuri, catalizator de intense stări sufleteşti, semn de înălţări şi lumină nestinsă peste trecătoarele lucruri[2]. Realizează cele mai depline întâlniri şi poartă cu ea, peste timp şi pământuri, esenţe adunate într-un cuvânt, rostul şi chemarea. Produce zborurile spre ameţitoarele văzduhuri ale cunoaşterii. Universul cărţii este un univers interior, lumea de adevăruri pe a cărei verticală încă urcăm către noi. Cartea va trăi peste timp, nu numai pentru că a biruit timpul, dovedindu-şi vigoarea, nu doar pentru că a dus şi duce pe umeri munţii trecutului nostru, ca pe nişte nori fără trup, ci, mai ales, pentru că, acum, şi mâine, în mijlocul unor veacuri dominate de artificialitate, ea poartă firesc, în plămada ei de semne şi foşnet, sinele nostru, vine spre gând dinspre cuvinte şi păduri, bogată în suflet şi-n amintire, caldă şi liniştitoare ca o mână de prieten[3].
În fondul de carte al bibliotecilor se găsesc fabuloase tezaure de gând şi simţire, temelii de valoare şi de frumos în uluitoarea diversitate a formelor cărţii. Între cele două coperţi de carte descoperim o grădină aparte în care răsadurile cresc frumos şi pilduitor. Această frumoasă grădină de înţelepciune este depozitată pe rafturile bibliotecii şi este recomandată spre lectură de bibliotecar. El îţi dezvoltă pasiunea de rafinament cultural şi îţi lansează provocarea ca, dincolo de coperţile ei, să descoperi mireasma înţelepciunii, care aduce rod în viaţa fiecărui cititor. Lecturarea acestor perle culturale va transforma mintea cititorului şi îi va dezvolta vocabularul, schimbându-l într-un om de cultură ales, gata să ofere altora din grădina lui de înţelepciune.
Biblioteca este un leac de suflet, ridicând alcătuirea ei aparte şi acţiunea sa miraculoasă dincolo de statutul încă material şi măsurabil al cunoaşterii. Într-o lume mereu schimbătoare, biblioteca a rămas purtătoare a esenţei umane, a comunicării peste locuri şi timp, structură infinit mai plină de sensuri decât părţile ei componente, o temelie a continuităţii, a pluralismului, a nevoii de alţii, a măsurii de sine, spaţiu al marilor virtuţi, dascăl desăvârşit al încrederii în voinţa, tenacitatea şi frumuseţea omului[4]. O cetate de idei şi un câmp al rodului cultural care susţine imboldul de a scrie, a crea şi a obţine rezultate notabile în domeniul studiului aprofundat. E locul unde te întâlneşti cu marile nume şi opere, unde prin cunoaştere şi educaţie poţi trăi împlinirea în credinţă, în voinţă şi în originalitate. În clădirea primitoare se adună toate mijloacele de comunicare în masă: cărţile, revistele, ziarele, casetele, CD-urile şi celelalte mijloace de comunicare actuale, electronice, reţele informatice ş.a. Este un spaţiu decorat cu mobilier modern, dotat cu calculatoare şi cu rafturi de carte, la care au acces liber toţi vizitatorii. Calculatoarele sunt atât pentru bibliotecari, pentru căutarea documentelor, încărcarea, rezervarea şi restituirea cărţilor, cât şi pentru cititori, în primul rând pentru a accesa catalogul on-line. De asemenea, în cadrul bibliotecii sunt locuri special amenajate pentru studiu individual şi o parte dintre ele dotate cu calculatoare sau sistem de conectare la internet prin Wi-Fi, unde utilizatorii au posibilitatea să îşi redacteze lucrările dorite. Bibliotecile sunt gândite să atragă, să reţină, să incite să fie folosite, nu să fie admirate în sine. Aerisite şi încălzite convenabil, ele permit o anume libertate de mişcare şi alegere. Mobilierul adecvat fiecărui spaţiu este şi el conceput spre a fi cât mai funcţional şi mai comod, construit pe măsura umană. Situată pe cât posibil în centrul aşezărilor urbane sau rurale, biblioteca devine casa tuturor, consilierul, centrul de informare, prelungirea locului de muncă şi al locuinţei familiale[5].
Bibliotecarul are sarcina de a provoca la lectură comunitatea şi de a stimula publicul să participe la viaţa culturală prin promovarea evenimentelor culturale cu ajutorul afişelor, colaborează cu asociaţii, instituţii culturale şi de învăţământ, oferă informaţii despre modul de obţinere a permisului de bibliotecă, accesarea catalogului on-line, împrumutul cărţilor şi alte servicii oferite de bibliotecă. Mediatizează pe reţele de socializare evenimentele culturale, vitrinele şi expoziţiile de carte. Cu ajutorul lui, instituţia este un loc de socializare, prin organizarea unor manifestări culturale, în care are loc reuniunea cetăţenilor şi schimbul de idei şi informaţii. Este un ghid spre tărâmul cunoaşterii, care îndrumă pe fiecare cititor care a trecut pragul instituţiei.
Acest univers al cunoaşterii format din cărţi, bibliotecă şi bibliotecar are un impact asupra societăţii şi poate influenţa comunitatea să îşi dorească cât mai multe întâlniri cu mirificul tărâm al cunoaşterii. Întâlnirea cu cartea, biblioteca şi bibliotecarul are un rol formator şi educativ, provocându-ne mereu să aflăm, prin lectură, lumina cunoaşterii.
Dragi cititori, vă invit la o întâlnire cu acest univers al cunoaşterii, unde veţi avea oportunitatea să citiţi documente valoroase din toate domeniile, să vă îmbogăţiţi bagajul de informaţii acumulate de dumneavoastră cu altele noi, să faceţi cunoştinţă cu marile personalităţi culturale şi cu cel mai bun prieten al omului: CARTEA, care este cheia spre a deschide orizontul cunoaşterii şi care vă va ajuta să desluşiţi tainele multor necunoscute ale vieţii.
Bibliografie:
- Banciu, Doina; Buluţă, Gheorghe; Petrescu, Victor; Biblioteca şi societatea, Ager, Bucureşti, 2001.
- Buluţă, Gheorghe; Craia, Sultana; Petrescu, Victor; Biblioteca azi. Informare şi comunicare, Bibliotheca, Târgovişte, 2004.
- Buluţă, Gheorghe, Civilizaţia bibliotecilor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998.
- Stoica, Ion, Informaţie şi cultură. Sinteze, reflecţii, atitudini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
[1] Ion Stoica, Informaţie şi cultură, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997, p. 141.
[2] Ibidem, p. 84
[3] Ibidem.
[4] Ibidem, p. 214.
[5] Gheorghe Buluţă, Civilizaţia bibliotecilor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 20.
* Articol publicat în „Bibliotheca septentrionalis”, Revista Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, an XXX, nr. 1 (58), 2022, p. 14.
„Bibliotheca septentrionalis” nr. 58, iunie 2022
- Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_58(2022).pdf
Bibliotheca Septentrionalis nr. 58 (2022). Deschide PDF
Redacția:
Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ;
Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN;
Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU;
Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU;
