Cartea, mărgăritarul din suflet

Bibliotheca septentrionalis

CARTEA, MĂRGĂRITARUL DIN SUFLET

Cartea a fost cea mai mare descoperire a umanităţii, după cum tiparul a produs cea mai mare revoluţie din istorie (1). Ea cuprinde idei interesante, probleme actuale şi o deschidere spre ceea ce rămâne durabil, ceea ce ne motivează să o citim şi să o recitim cu drag. Cel mai util şi mai binefăcător pentru construcţia ta interioară este să revii pe drumuri pe care ai umblat cândva, respectiv să reciteşti cărţi care ţi-au schimbat sufletul. Revenirea, recitirea şi reîntâlnirea cu întrebări la care ai mai meditat sunt semne ale spiritului deschis, cu scopul de a lămuri neînţelegerile şi de a adânci anumite teme pentru a le înţelege şi cunoaşte mai bine. În jurul cărţii şirul întrebărilor este un fenomen care aduce lămuriri şi deschide noi percepţii şi idei originale. Cartea îşi dezvăluie puterea, esenţa ei biruitoare în faţa marilor încercări prin care trece omul: „În relaţie cu fiecare dintre aceste vrăjmăşii, cartea e sfetnic şi lumină, tezaur şi unealtă, alter ego şi obşte, o alcătuire fără de care n-am şti să închipuim lumea de azi” (2).

Nu va dispărea niciodată, deoarece fără carte umanitatea ar fi mai săracă, iar pasiunea omenirii de a lectura cât mai mult îi oferă putere cărţii, şansa de a dăinui cât mai mult şi de a forma generaţii la rând, în timp: „Ea poate mai mult decât toate celelalte media la un loc, tocmai prin forţa de simbol total al cuvântului şi, mai ales, prin complicitatea ei desăvârşită cu omul. Văzuţi în grabă ca vrăjmaşi ai cărţii, ceilalţi purtători de informaţii o ajută, de fapt, cu prietenie, să lumineze mai intens, să păstreze mai adânc sensuri şi interferenţe, să aştepte mai îndelung întrebări şi întoarceri. Paradigma cărţii e superioară şi, de aceea, nu va fi abandonată peste timp, chiar dacă formele ei s-au schimbat şi, probabil, se vor mai schimba, de-a lungul vremurilor” (3). Cultura cărţii are un rol educativ, formativ pe toate planurile şi stimulează creativitatea individuală. Iar bibliotecarul are menirea de a acţiona astfel încât cititul cărţilor să rămână o nevoie fundamentală a omului de azi şi de mâine, biblioteca fiind un „leac de suflet” şi un spaţiu elevat al cunoaşterii.

Printre cărţi nu te simţi niciodată singur, deoarece nu există prezenţe mai prietenoase şi lucruri mai în stare să-ţi ţină tovărăşie, aşa cum reuşesc ele, prin intermediul cuvântului scris. Nu cer nimic în schimb, ci aşteaptă doar să ne facem timp pentru ele, să le citim. Cele necitite nu se plictisesc să aştepte, ca într-o zi o mână să le răsfoiască. Se bucură să fie lecturate, din când în când, şi nu se supără dacă le-ai preferat, între timp, pe altele. Nu poţi citi oricând orice carte şi nu poţi înţelege mesajul cărţilor decât în anumite clipe privilegiate. Acestea au enigmele lor, secrete pe care uneori ţi le dezvăluie sau ţi le refuză, însă prin consecvenţă poţi afla calea de acces la sufletul cărţilor, înţelegând sensul lor adevărat.

Pe rafturile bibliotecii, cartea devine lucrul cel mai de preţ, miraculoasă plămădeală de materie şi spirit, adevăr şi plăsmuire, trecut şi viitor îngemănate, timp condensat şi un palat de cuvinte. Marile idealuri ale omului găsesc în tumultul şi-n liniştea cărţii grădina lor de veşnică primăvară: „Cartea e palatul împărătesc al cuvântului, semnul de naştere, de vrajă şi de zbor al gândului, nărăvit la visare şi la întors ogorul cu trudă şi speranţă. Toate apele caută marea lor linişte de linişti, toate drumurile aşteaptă ograda lor de lumină, dar râul şi raza şi paşii cuvântului pot ridica lucrarea păcii mai drept şi mai frumos, mai întreg şi mai cu fior” (4).

Fragilă, aceasta a rămas prin vreme forma cea mai creatoare a comunicării. Vorbeşte cu ceasul şi cu veacurile, îşi aşteaptă în linişte cititorii de dincolo de răsăritul vremii, ştiind că taina cuvântului va rămâne un semn de măreţie şi de geniu al omului. Prin intermediul ei, întreaga umanitate vine în casa ta, deoarece aceasta nu are nici lacăte, nici hotare. Prilejuieşte cele mai depline întâlniri. Prin intermediul lecturii, autorul se întâlneşte cu lumea care-i studiază operele, oferindu-le cititorilor un univers propriu, frumos orânduit. Cartea poartă cu ea, de-a lungul anilor, esenţe adunate-n cuvânt care hrănesc spiritul oamenilor şi al epocilor. Lectura este un teritoriu al întâlnirilor cu personajele principale din toate timpurile şi este o componentă hotărâtoare a progresului. Universul cărţii este un imperiu fără frontiere şi o lume care aşază, alăturate în bună pace, părerile contrare ca părţi ale aceluiaşi întreg al ideii. „Ea este o maşină ideală a timpului. Considerată în pluralităţile ei revelatoare pentru mişcările gândului, în diferite câmpuri ale cunoaşterii, cartea acoperă toate dimensiunile temporale, în deplin acord cu receptorul. Pe foile cărţilor se aud, în acelaşi timp, murmurele valurilor memoriei, furtunile prezentului şi ţipetele de pescăruşi ale viitorului. Niciun alt obiect făcut de om nu ştie să transgreseze mai repede şi mai cu înţeles apele vremii, nu poate să aducă mai bine în realitate exerciţiul ubicuităţii şi al permanenţei” (5). De aceea, cartea va trăi peste timp şi va rămâne mereu punte între inimi şi între ceasuri catalizatoare de intense stări sufleteşti.

Esenţa, valorile pe care le cuprinde o carte se dezvăluie prin citit. Lectura produce fenomenul cunoaşterii, induce şi dezvoltă reflexivitatea, oferă oglinzi adânci şi produce efecte de mai lungă durată. Este o activitate fundamentală de o importanţă extraordinară pentru întreaga evoluţie a personalităţii fiecărui cititor. Ea este un exerciţiu de gândire complet şi are un potenţial superior de a stimula meditaţia şi descoperirea de sine. Aceasta te cultivă, te amuză, te informează, contribuie la echilibrul sufletesc, dezvoltă vocabularul şi gândirea critică. Ne permite să uităm de noi, prezentându-ne alte stiluri de viaţă, trăsături, simţăminte, convingeri, destine şi este o cale de a ne modela viaţa. Este benefică pentru minte, fiindcă cititul produce modificări ale creierului, stabilind mereu legături noi între structuri şi circuite, deoarece creierul are capacitatea de a percepe tot ceea ce trece prin faţa ochilor. Citirea continuă este una dintre valorile pozitive ale vieţii noastre, iar cartea activează înţelegerea, educaţia şi spiritul, dezvoltă înţelepciunea şi sensibilitatea.
Pentru mine, cartea este un mărgăritar oferit cititorului din sufletul autorului, care poate fi descoperit numai prin intermediul lecturii, deoarece stă ascuns printre paginile cărţilor cu mesaje valoroase şi eterne, gata să fie relevate celui care le caută cu sinceritate. Cartea este „o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie, prin suflete, gânduri şi frumuseţe” (6).

Bibliografie

1. Busuioc, Nicolae, Între sensibilitate şi rigoare: introducere în arta şi ştiinţa lecturii, Editura Vasiliana ’98, Iaşi, 2011.
2. Lovenberg, Felicitas von, Citeşte! Te rog, citeşte!, Editura Baroque Books & Arts, Bucureşti, 2018.
3. Manolescu, Nicolae, Lectura pe înţelesul tuturor, Editura Aula, Braşov, 2005.
4. Pohilă, Vlad, Elogiu lecturii: Editoriale din revista BiblioPolis (2003-2015), [s.n.], Chişinău, 2017.
5. Stoica, Ion, Informaţie şi Cultură: Sinteze. Reflecţii. Atitudini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997.
6. Stoica, Ion, Puterea cărţii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2005.

Note de subsol

(1) Ion Stoica, Puterea cărţii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2005, p. 22.
(2) Ibidem, p. 8.
(3) Ibidem, pp. 10-11.
(4) Ion Stoica, Informaţie şi Cultură: Sinteze. Reflecţii. Atitudini, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997, p. 69.
(5) Ion Stoica, Puterea cărţii, ed. cit., p. 12.
(6) Vlad Pohilă, Elogiu lecturii: Editoriale din revista BiblioPolis (2003-2015), [s.n.], Chişinău, 2017, p. 15.

Alina ILIEŞ
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

---

„Bibliotheca septentrionalis” nr. 56, iunie 2021

• Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_56(2021).pdf

Redacția:

• Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ
• Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN
• Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU
• Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU
  

Online „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA