Etica şi deontologia profesională a bibliotecarului
de Diana FILIP
Este recunoscut faptul că orice organizaţie, fie ea cât de mică, are nevoie de un cod de etică care să-i reglementeze standardele specifice, acceptate unilateral. Altfel spus, rolul unui cod de etică şi deontologie profesională este acela „de a ajuta oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care sunt motivaţiile morale în acţiunile lor” (1).
De multe ori, pentru a evita derapajele de la principiile etice, o companie apelează la implementarea unui cod de conduită, la care să adere toţi angajaţii ei. Aşadar, tuturor profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca ele să aibă autoritate morală, trebuie să aibă consimţământul tacit sau explicit al fiecărui membru. Uneori acest consimţământ este cerut la intrarea într-o profesie şi, în lipsa lui, persoana nu este acceptată sau, dacă îi încalcă principiile-cadru, este exclusă.
Codurile de etică şi deontologie însumează valorile, idealurile, principiile şi normele morale ale unei organizaţii. Acestea promovează valori în rândul angajaţilor şi creează un climat moral adecvat îndeplinirii obiectivelor companiei. Deoarece orice cod moral este perfectibil, trebuie să fie sensibil la schimbări şi să lase loc adaptării şi îmbunătăţirii. Codurile de etică şi deontologie trebuie să formuleze o ierarhie a grupurilor cointeresate şi sunt concepute pentru a apăra interesele tuturor grupurilor de beneficiari, ale acţionarilor, ale managerilor şi aparatului administrativ, ale angajaţilor, ale organizaţiei în întregul ei.
Pentru a fi cât mai eficiente, aceste acte normative trebuie construite în jurul unor obiective clare, cum ar fi: promovarea valorilor şi principiilor etice ale organizaţiei; încurajarea comportamentului responsabil şi a bunelor practici în relaţiile cu grupurile cointeresate ale organizaţiei; crearea unui climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile organizaţiei; prevenirea şi rezolvarea conflictelor etice; descurajarea practicilor imorale şi a încălcării drepturilor grupurilor cointeresate, sancţionarea abaterilor de la valorile organizaţiei. Partea eticii care studiază normele şi obligaţiile specifice unei activităţi profesionale este deontologia. Ea se practică doar în regimurile democratice, acolo unde există libertatea de expresie şi o anumită prosperitate şi diversitate a mijloacelor de comunicare (2).
Deoarece raza de acţiune a deontologiei contemporane este cea profesională, vizează şi profesia de bibliotecar, care este privită de membrii unei societăţi cu încredere şi responsabilitate, necesitând cele mai înalte standarde de profesionalism. Prin urmare, bibliotecarul acceptă atât încrederea publică, cât şi responsabilitatea de a practica profesia în funcţie de cel mai înalt grad posibil de conduită etică şi standard. Deontologia asigură protecţia unei anumite profesii de o serie de pericole cum ar fi corupţia, impostura, reaua credinţă, malpraxisul, minciuna, plagiatul, furtul intelectual, birocraţia, şantajul, egoismul etc. Numai prin respectarea conduitei deontologice, individul poate atinge performanţă în domeniul profesional şi poate să-şi câştige prestigiu, consideraţie şi valoare în conformitate cu statutul social pe care îl are.
Etimologic noţiunea de „deontologie” îşi are geneza în greaca veche δεον (deon), δεοντος (deontos) „ceea ce se cade”, „ceea ce este necesar” şi λογος (logos) „ştiinţă”. Deontologia este o ştiinţă a moralei profesionale, a principiilor şi normelor morale specifice pe care le implică exercitarea unei profesii anumite. Ea se manifestă sub forma unui cod al moralei profesionale, care poate fi scris sau transmis prin tradiţie, pe cale orală, şi acceptat tacit de către toţi practicanţii unei anumite profesii. Deoarece se aplică în interiorul unei profesii, obiectivul ei este de a stabili, prin consens, ceea ce „se face” şi ceea ce „nu se face”. Unele organizaţii corporative au hotărât că este utilă redactarea unei carte a îndatoririlor care revin jurnaliştilor şi profesioniştilor în relaţii publice, dar în acelaşi timp există şi unii profesionişti care denunţă această iniţiativă (3).
După ce în decembrie 2006, Consiliul de conducere al IFLA a aprobat Codul de etică pentru membrii Consiliului de Conducere şi persoanele care deţin funcţii în cadrul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Bibliotecari, la sfârşitul anului 2011, acelaşi organism a dat publicităţii un proiect al Codului de etică pentru bibliotecari şi alţi profesionişti din domeniul informării şi documentării (4), pe care l-a supus dezbaterii publice până pe 29 februarie 2012.
Conform acestui cod, bibliotecarul are ca principală datorie să răspundă necesităţilor de lectură, studiu, informare şi documentare a utilizatorului. Potrivit lui, bibliotecarul are de respectat următoarele obligaţii (5):
Obligaţii faţă de profesie:
– să vegheze şi să militeze cu pasiune şi devotament pentru cinstirea demnităţii şi nobleţei profesiunii de bibliotecar; să-şi îndeplinească misiunea fără avantaje nejustificate şi fără profit necuvenit; să-şi exercite profesia în respectul valorilor de competenţă, profesionalism şi eficienţă;
– să ofere servicii de înaltă calitate, în concordanţă cu indicatorii de performanţă specifici, folosind în mod optim resursele de care dispune;
– să promoveze principiul de învăţare pe toată durata vieţii, pentru a-şi îmbunătăţi propriile competenţe şi pe cele ale unor categorii cât mai largi de utilizatori ai serviciilor de bibliotecă;
– să se opună oricărei tentative de cenzură informaţională; să manifeste respect şi corectitudine faţă de toate persoanele şi organizaţiile cu care cooperează în exercitarea profesiei.
Obligaţii faţă de instituţia bibliotecii:
– să fie loial instituţiei bibliotecii;
– să cunoască şi să participe la elaborarea strategiei şi la realizarea politicilor publice ale bibliotecii;
– să protejeze, să îmbogăţească şi să valorifice ştiinţific patrimoniul bibliotecii;
– să promoveze eficienţa, diversificarea şi independenţa serviciilor bibliotecii ca instrumente ale democraţiei; să acţioneze în scopul menţinerii şi dezvoltării cooperării şi a bunei înţelegeri între toate tipurile de biblioteci;
– să susţină demersurile de asociere şi parteneriat ale bibliotecii cu alte instituţii;
– să se implice activ şi novator în viaţa comunităţii;
– să promoveze biblioteca drept instituţie primordială cu rol cultural, informaţional, educaţional şi social;
– să nu se afle într-o situaţie de conflict de interese şi să nu folosească instituţia şi resursele acesteia în interes personal;
– să-şi exercite profesia astfel încât să contribuie la ridicarea prestigiului ei.
Obligaţii faţă de utilizatori:
– să asigure accesul liber şi nelimitat al publicului la informaţii şi documente şi să ofere servicii de înaltă calitate tuturor utilizatorilor; să-i trateze pe toţi utilizatorii cu egal respect, indiferent de etnie, rasă, vârstă, statut social, religie, sex, convingeri religioase sau politice;
– să ofere informaţii complete, obiective şi imparţiale, necondiţionate de punctele de vedere, ideile sau valorile personale, nici de ingerinţe politice sau interese economice; să insufle utilizatorilor simţul răspunderii pentru conservarea patrimoniului bibliotecii;
– să respecte intimitatea utilizatorilor, să garanteze confidenţialitatea datelor personale ale acestora, a informaţiilor solicitate şi a surselor consultate.
Fiecare bibliotecar, indiferent de atribuţiile specifice pe care le are în cadrul bibliotecii, are datoria să adere la principiile fundamentale ale codului şi să conştientizeze faptul că este responsabil de respectarea prevederilor acestuia.
Diana FILIP
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Note de susbsol:
1. Mihaela Miroiu, Gabriela Blebea Nicolae, Introducere în etica profesională, Editura Trei, Bucureşti, 2001, p. 13
2. Romeo Poenaru, Deontologie generală. Substanţa ideii, Editura Erasmus, Bucureşti, 1992, p. 21
3. Jean Claude Bertrand, Deontologia mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi, 2000, p. 53
4. http://www.ifla.org/en/news/ifla-code-of-ethics-for-librarians-draft
5. https://anbpr.org.ro/index.php/despre-noi/codul-etic-al-bibliotecarului
„Bibliotheca septentrionalis” nr. 57 / 2021
- Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_57(2021).pdf
Redacția:
- Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ
- Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN
- Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU
- Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU
Deschide in format PDF
Online „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
