De Simona DUMUȚA,
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
De la simple semnături de posesiune la însemnări manuscrise detaliate (numele cumpărătorului şi al vânzătorului, preţul, locul şi data achiziţiei cărţii, informaţii însoţite uneori chiar de blesteme împotriva înstrăinării etc.), de la etichete elaborate la ştampile de forme, mărimi şi culori diferite, mărcile de proprietate aduc un plus de frumuseţe şi valoare cărţilor pe care au fost aplicate.
- „Aciasta carte ieste amea cumparata cu un zlotu […] 1843 Bobâlna Ianh Petruşca” – însemnare manuscrisă aflată pe pagina de gardă a cărţii: Istoria pentru începutul românilor în Dacia, tipărită la Buda de Petru Maior în 1812;
- „Michnea George au luatu cartea aiasta pentru două cane de ovesu” [1896?] (Psăltire a svîntului proroc David, Uniev, 1673);
- „Aceasta carte anume o cite / li ou cumpărat de mult doi oameni pentru 20 de florinţ / oameni din Chiuzbae anume […] / şi cu Trifu Nichită iară / când am scrisu eu Babiciu Ştefan fost luna februarie 11 / 1767” (Chiriacodromion sau Evanghelie învăţătoare: care are întru ea Cazanii la toate Duminecile preste an, şi la Praznicele Domneşti, şi la Sfinţii cei numiţi, Alba Iulia, 1699);
- „Aceasta psaltire este proprie a me Georgie Fedac[?] şi o am cumpărat eu […] şi astăzi în luna lui februarie în anul dela IH 1856” (Psaltirea Prorocului şi Împăratului David, Blaj, 1780);
- „Această carte sau legat prin mâna […] Popovici […] anul 1840 şi sau aflat [..] şi au plătit cartea aceasta cu 40 de griţari de argint anume o plăteşte […] pentru sufletul său şi a părinţilor. / Scrisam eu / Niculae Pop […] / … / luna lui noembrie 24 / 1824” (Propovedanie sau învăţături la îngropăciunea oamenilor morţi, Blaj, 1784);
- „Aceasta Carte au fost / alui Triff Wvăsălică. / 1819. Şi acum ăi alui / Todoran Niculae / 1912. / Anul visect pe 1912 (Ceasoslov, Sibiu, 1819);
- „Această Carte este Alui Ioan Nechita / Anul 1860. Învăţătoriu.” – (Carte folositoare de suflet, Bucureşti, 1827);
- „Alui Gavriele Biltiu / Parochulu Hesdatei / 1873. Anno. Martie 30” – (Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Viena, 1868).
Menţiuni de proprietate de genul celor de mai sus, una dintre modalităţile variate de a marca apartenenţa, au fost identificate, în timp, pe numeroase cărţi vechi existente în fondul Colecţiilor speciale ale bibliotecii noastre. Provenind din diverse surse: fosta bibliotecă a Liceului „Gheorghe Şincai” Baia Mare, achiziţii din anticariate şi de la persoane fizice ori din donaţii, cărţile poartă însemnele celor care le-au deţinut, colecţionari din toate categoriile sociale: ţărani, preoţi, învăţători, profesori, scriitori, avocaţi, medici, economişti etc., toţi având în comun iubirea, pasiunea şi preţuirea pentru cuvântul scris.
Cea mai veche carte aflată în colecţiile noastre deţine şi cea mai veche marcă de proprietate: De linguae Latinae elegantia libri sex, Lorenzo Valla, tipărită la Paris în 1538, având aplicat pe coperta I interior un ex-libris etichetă cu textul „Stanislava Piotra Koczorowsenco”.
Cheia înţelesului, Bucureşti, 1678. Pe coperta I interior se află ex-librisul etichetă „Alexandru Tzigara-Samurcaş”. Alexandru Tzigara-Samurcaş (1872-1952), istoric de artă, etnograf şi muzeolog, a fost membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar la Bucureşti şi Cernăuţi şi fondator al Muzeului Naţional de Artă Veche Românească.
Einleitung in die schónen Wissenschaften, Viena, 1770, are pe coperta I interior un ex-libris etichetă deosebit de frumos, cu textul parţial vizibil „Philipp von (…)”. Continuarea numelui este, din nefericire, ştearsă, un neajuns care nu îi scade, însă, din valoarea dată de vechime şi estetică.
Elemente de limb’a română, Timotei Cipariu, Blaj, 1854, Negriada, Ar. Densuşianu, Bucureşti, 1884, şi Logica, Titu Maiorescu, Bucureşti, 1887. Pe paginile de titlu se află ex-librisul manuscris: „Dintre Cărţile lui Alecsiu Pocolu”. Alexiu Pokol (1871-1935) a fost om politic, delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, membru al ASTREI şi primar al oraşului Baia Mare.
O marcă de proprietate semnificativă este cea a fiului lui Vasile Lucaciu. Ex-librisul manuscris cu textul: „Din cărţile lui Dr. Epaminonda Lucaciu” a fost identificat până în prezent pe forzaţul următoarelor cărţi: Elemente de limb’a română, Timotei Cipariu, Blaj, 1854; Disertaţiune istorico-critică şi literară tractandă despre originea româniloru din Dacia-Trajana, Vasile Maniu, Timişoara, 1857; Elemente de poetică metrică, Timotei Cipariu, Blaj, 1860; Gramatec’a limbei române, Timotei Cipariu, Bucureşti, 1869; Glossariu care cuprinde vorbele d’in limb’a română străine prin originea sau form’a loru, cumu şi celle de origine indouiosa, August Treboniu Laurian, Bucureşti, 1871; Scrierile lui Constantin Negruzzi, Bucureşti, 1872; Poesii, Dimitrie Bolintineanu, Bucureşti, 1877, şi Declaratione în causa limbei române, Ioan Marcu, Satu Mare, 1880. Epaminonda Lucaciu (1877-1960), personalitate politică, culturală şi istorică, a studiat la Roma, a devenit doctor în teologie şi filosofie şi a activat o perioadă ca preot greco-catolic alături de tatăl său. În 1905 pleacă în America, unde înfiinţează prima parohie greco-catolică în Cleveland şi, de altfel, prima biserică românească din federaţia nord-americană, precum şi prima gazetă românească din SUA, intitulată Românul. În 1921, revenit în Transilvania, activează ca preot militar la Satu Mare până în anul 1923, iar din 1924 până în 1931 este paroh la Şişeşti, în parohia unde slujise şi tatăl său.
O altă marcă de proprietate care ne-a atras atenţia este cea a profesorului Victor Lazăr din Sibiu. Ex-librisul său, în formă de ştampilă dreptunghiulară cu textul: „Municipiul Sibiu / Biblioteca Prof. „Victor Lazăr” / No…”, a fost identificat până în prezent pe cărţile: Chronica românilor şi a mai multor neamuri, Gheorghe Şincai, Bucureşti, 1886; Istoria românilor bănăţeni, George Popoviciu, Lugoj, 1904; Literatură populară românească, Nicolae Păsculescu, Bucureşti, 1910; Mangra, Tisza şi Tribuna: un mănunchiu de dovezi adunate din „Tribuna”, Al. Vaida-Voevod, Braşov, 1911; Cromatica poporului român, Tudor Pamfile şi Mihai Lupescu, Bucureşti, 1914; Sărbătorile la români: Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului, Tudor Pamfile, 1914; Sărbătorile la români: Crăciunul, Tudor Pamfile, Bucureşti, 1914; Limba cărţilor bisericeşti, Ioan Bălan, Blaj, 1914; Mitologie românească. Pământul după credinţele poporului român, Tudor Pamfile, Bucureşti, 1924; Catolicismul unguresc în Transilvania şi politica religioasă a statului român, Onisifor Ghibu, Cluj, 1924 (carte cu dedicaţia autografă a autorului); Curentele literare la români în perioada slavonismului cultural, Ilie Bărbulescu, Bucureşti, 1928. Victor Lazăr (1869-1935) a fost învăţător şi profesor, ziarist şi redactor la Foaia Noastră, Foaia Poporului şi Tribuna, bibliotecar al ASTREI, bibliotecar-ajutor la Biblioteca Academiei şi membru fondator al ASTREI, autor al mai multor lucrări de istorie.
Istoria partidelor politice în România, A.D. Xenopol, Bucureşti, 1910. Pe pagina de gardă se află ex-librisul manuscris cu textul: „Petru Creţia / 5 Iunie 1945”. Petru Creţia (1927-1997) a fost profesor de limba greacă, traducător al operei lui Platon, autor, eminescolog, filosof şi eseist.
Nachfechsung, Peter Altenberg, Berlin, 1916. Pe coperta I interior se află eticheta cu textul „Ex Libris / Wilhelm Kligler” şi ştampila cu textul: „Ex-libris / Baia Mare / România / Ec. Chioran Ilie Ioan”. Cel de-al doilea proprietar, Ilie Ioan Chioran, este şi cel care a donat acest exemplar bibliotecii noastre, alături de alte două cărţi cu ex-libris de editură, „ex-libris de editor”, îl numeşte Domnia Sa, donaţii făcute din dorinţa de a iniţia o bază de date pentru ex-librisişti.
Romanica. Studii istorice, filologice şi archeologice, G. Popa-Lisseanu, Bucureşti, 1925. Pe coperta I interior se află un ex-libris etichetă cu textul: „Ex-libris / Nr. 317 / E. Nosievici”.
De la méthode littéraire: journal d’un professeur, J. Bezard, Paris, 1926. Pe pagina de titlu fals se află ex-librisul manuscris: „JVătăşescu / Paris, oct 1926”, iar pe pagina de titlu două ex-librisuri ştampilă de culoare roşie cu textul: „Bibliothéque / Section… / Jean A. Vătăşescu / Secrète Général Université Cluj-Roumanie” şi „JVătăşescu”. Ioan A. Vătăşescu (1897-1980) a fost secretar general al Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj între anii 1937 şi 1947.
Câteva capitole din terminologia calului, Sever Pop, Cluj, 1928. Pe pagina de titlu se află ex-librisul ştampilă cu textul: „Ex Libris / R. Vuiae / Cluj” şi dedicaţia „Domnului R. Vuia / omagiu respectuos / SeverPop / 29 IX 921”.
Destinul omenirii, P.P. Negulescu, Bucureşti, 1938. Pe coperta I interior se află un ex-libris etichetă cu textul: „Ex Libris / Dr. Sever Rocsin”. Sever Rocsin a fost medic primar chirurg şi directorul Spitalului „Griviţa” din Bucureşti.
Der Jäger von Fall: Hochlandsroman, Berlin, [1938]. Pe coperta I interior se află un ex-libris etichetă cu textul: „Ex-libris / E. Nosievici”, iar pe pagina de titlu un ex-libris ştampilă cu textul: „Ex libris / Dr. rer. pol. Nosievici Emanuil / Bucureşti”.
Nu sunt puţine nici situaţiile în care apar două sau mai multe mărci de proprietate pe o carte. Ne-au atras atenţia cele aproximativ 30 de exemplare editate în perioada 1744-1902 pe care se află două ex-librisuri manuscris: „Din cărţile lui Ioann Moldovanu” şi „Augustin Moldovan preot în Creaca”.
Alte mărci de proprietate identificate: Victor Ilieşiu – poet şi publicist, Valentin Băinţan – bibliotecar, dirijor şi conducător de cor, autor, Vladimir Dobre – medic, Gheorghe Pop – profesor universitar, Gheorghe Sion – magistrat, colecţionar de carte veche şi obiecte de artă şi mare filantrop, Mihai Marina – publicist şi diplomat, Gh. D. Dimitrescu – avocat şi autor, Dumitru Velciu – istoric literar, Petre Lenghel-Izanu – folclorist şi pedagog, Mircea Zaciu – critic şi istoric literar, membru de onoare al Academiei Române, Marin Popescu-Spineni – geograf, autor a numeroase cărţi în domeniul istoriei geografiei, Octavian Tăslăuanu – scriitor şi om politic, Ion Popescu-Băjenaru – profesor şi autor de manuale, Gheorghe Duzinchevici – istoric.
„Bibliotheca septentrionalis” nr. 57, decembrie 2021
- Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_57(2021).pdf
Redacția:
- Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ
- Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN
- Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU
- Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU
Revista Bibliotheca Septentrionalis nr. 57 (2021). Deschide PDF
Online „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
