23 octombrie 1867. Se aprobă „Statutele Societății de lectură a românilor maramureșeni”, înființată pentru „câștigarea și lățirea diferitelor cunoștințe de literatură națională, arte și economie”. Societatea își propune să deschidă la Sighet o sală de lectură cu jurnale, să înființeze o bibliotecă în care să predomine cărțile în limba română, să țină adunări generale în…
8 iulie 1867. A trecut dincolo, în zările veșniciei, Simion Popp de Băsești (1826-1867). Într-o postare din finalul anului 2023, dr. Viorel Câmpean de la Biblioteca Județeană Satu Mare menționează: „La repausarea acestuia în 8 iulie 1867, în vârstă de doar 41 de ani, Familia lui Iosif Vulcan a relatat înmormântarea sa, specificând că a…
3 mai 1866. C. A. Rosetti trimite scrisori celor desemnați să intre în Societatea Literară Română, comunicându-le numirea și cerându-le acceptul. Li se promite și decontarea cheltuielilor de drum. 6 iulie 1866. Din Pesta, Alexandru Roman îi trimite lui George Barițiu o scrisoare în care îl informează că „decretele” s-au primit încă de la…
7 decembrie 1865. Din Sarasău, Baziliu Jurca îi scrie în limba maghiară o scrisoare de 4 file lui Victor Mihalyi de Apșa, prezentându-i disensiunile dintre românii maramureșeni ieșite la iveală cu ocazia ultimelor alegeri parlamentare (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972). 1866. În manuscrisul lucrării…
27 aprilie 1863. În satul Petrova din Maramureșul Voievodal s-a născut Gheorghe Bilașcu, întemeietorul stomatologiei românești. Facultatea de Medicină la Budapesta, unde s-a format în cariera universitară începând cu anul 1903. Răspunzând la Apelul Consiliului Dirigent al Transilvaniei condus de Iuliu Maniu, vine la Cluj, unde pune bazele acestui învățământ medical special cu zece ani…
4 noiembrie 1859. În publicația „Foaie pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu, nr. 38, p. 294, este publicată Orațiunea la deschiderea catedrei de limbă și literatură română în gimnaziul din Satu Mare, ținută de dascălul Petru Bran la 12 octombrie 1859. 10 noiembrie 1859. La cafeneaua Korona Hertzeg din Pesta aveau…
1853. La Tipografia româno-franceză din Iași se tipărește Hronica românilor și a mai multor neamuri de Gheorghe Șincai, în trei volume. Se interesase de lucrare și Mihail Kogălniceanu, care le întreabă în scrisorile trimise din Berlin pe surorile sale din țară despre soarta cărții, cerându-le să o procure. Despre această importantă „carte de identitate românească”,…
15 ianuarie 1853. După ce îi scrisese lui George Barițiu la 21 mai și 26 mai 1848, preotul cărturar sătmărean Moise Sora Noac revine cu alte detalii privind evenimentele petrecute în zona Chioarului și Subcodrului în perioada tulbure a Revoluției transilvane de la 1848-1849. Zilele în care primea „Foaia …” sau „Gazeta” erau considerate de…
9 februarie 1846. Și-a predat sufletul în mâinile Tatălui Ceresc preotul Vasile Gherghel din Ciocotiș, asesor al Scaunului Consistorial al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea Mare, descendent dintr-o veche familie nobiliară din Ținutul Chioarului. S-a născut în Baia Mare, la 27 februarie 1794, a absolvit Teologia la Viena și a slujit ca preot în localitatea sătmăreană…
1800 (?). S-a născut în satul Iapa, din marginea Sighetului, în prezent cartier al acestui oraș, George (Gherman) Vida. La Blaj, când se călugărește, i se schimbă numele din Gheorghe (George) în Gherman. După școală, ia drumul exilului și se stabilește la Iași. Aici îi are ca elevi particulari pe Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache…
27 noiembrie 1963. Primește „Bun de tipar” la Editura Științifică volumul Eminescu despre problemele limbii române literare de Gheorghe Bulgăr (116 p.). O concluzie: „Cel mai artist dintre scriitori s-a dovedit a fi și cel mai documentat cunoscător al bogăției limbii, al legilor și posibilităților ei de dezvoltare. Nici un scriitor român n-a studiat mai…
17 decembrie 2017. Cercetătorul Ciprian Coc (născut în 25 octombrie 1969, la Băiuț) realizează un interviu de lucru cu Maria Coc, de 93 de ani, din Strâmbu Băiuț (bunica lui paternă), în care informatoarea relatează despre ziua în care, în luna iunie 1939, Principele Mihai vizitează localitatea, în contextul unei „ieșiri pe teren” cu Clasa…
14/27 octombrie 1918. La Iași, unde funcționa, „retrasă”, din cauza condițiilor războiului, și Academia Română, Nicolae Iorga revine cu mai multe precizări la tema comunicărilor din 28 septembrie și 5 octombrie 1917, dedicate centenarului marelui român care a fost Mihail Kogălniceanu. Aici, istoricul remarcă rolul „călugărului Vida” la creșterea copilului boierului Ilie Kogălniceanu: „Nu greșim…
16 octombrie 1989. Primește Bun de tipar la Editura Cartea Românească volumul 3 al lucrării Scriitori români de azi de Eugen Simion. Remarcăm studiile dedicate scriitorilor maramureșeni: Augustin Buzura (p. 227-238), Vasile Igna (p. 384-392), Ioan Groșan (p. 653-656) și Horia Ursu (p. 714-718). Noiembrie-decembrie 2020. În revista „Viața Românească”, Ion Pop este prezent cu…
13-14 septembrie 2018. Simpozionul Național Istorico-Teologic din Maramureș, ediția a IV-a, cu tema Personalități maramureșene participante la Marea Adunare de la Alba Iulia, este organizat de Centrul de Cercetări Istorico-Teologice ale Credințelor și Cultelor din Maramureș din comuna Giulești. În deschiderea lucrărilor simpozionului, acad. Alexandru Surdu, vicepreședintele Academiei Române, cetățean de onoare al Maramureșului, a…
13-14 august 2016. Simpozionul Național Cultură și civilizație românească în Maramureș (cea de-a 8-a ediție) este organizat în orașul Săliștea de Sus. Printre participanți: acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române, care a susținut lucrarea cu tema Academia Română la cea de-a 150-a aniversare; acad. Alexandru Surdu, care a prezentat lucrarea Vișeul de Sus. La sediul…
14-15 august 2009. În organizarea Primăriei și Consiliului Local Săliștea de Sus, și prin eforturile unor personalități culturale de excepție, în frunte cu acad. Ionel-Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române, s-a derulat la Săliștea de Sus Simpozionul Național Cultură și civilizație românească în Maramureș, un act cultural de înaltă performanță. Printre cei care au susținut comunicări științifice:…
20 noiembrie 2020. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” oferă sprijin în editarea și tipărirea revistei „Orașul” (An XV, nr. 50), chestiune menționată și în articolul de fond semnat de către întemeietorul acesteia, arh. Ionel Vitoc. Număr aniversar. Semnături demne de înscris în „catalogul bibliografic”: George Albuț, Teodor Ardelean, Michaela Bocu, Ioan Bolovan, Hanna Bota, Traian Bradea, Doina…
2004. Autograf pentru Teodor Ardelean, de la Teșu Solomovici, pe pagina de gardă a cărțiiRegii României – O istorie adevărată.Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I, tipărită la Editura Teșu în 2004 (204 p.). 26 martie 2007. Autograf pentru Teodor Ardelean, de la P.S. Justinian, pe pagina de gardă a cărții Grai maramureșean și mărturie ortodoxă. Prea…
2001. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Teșu Solomovici, pe pagina de gardă a cărțiiRomânia Judaică. O istorie neconvențională a evreilor din România. 2000 de ani de existență continuă. Volumul I (de la începuturi și până la 23 august 1944). Postfață:Emil Cioran. Editura Teșu, București, 2001 (503 p.). 21 ianuarie 2012. Autograf pentru…
