De dr. Florian ROATIȘ Asaltaţi zilnic de o informaţie uriaşă, servită uneori violent de mass-media, nu mai avem timpul şi liniştea necesare pentru a o analiza, pentru a-i verifica sursele şi a-i stabili credibilitatea. O preluăm ca atare, o utilizăm şi o oferim mai departe, încrezători în veridicitatea ei. Şi aceasta, cu atât mai mult, cu cât ea este girată de nume (personalităţi) recunoscute, chiar dacă nu de prim plan ale gândirii şi culturii româneşti.
de Maria GÂRBE 1 martie 1837 este data de naștere a scriitorului Ion Creangă, marele nostru povestitor. Acesta ne-a lăsat „Amintirile din copilărie”, de care s-au bucurat atâtea generații. Jocurile copilăriei sunt diferite de la o epocă la alta, de la o zonă geografică la alta. Dar aici „Creangă povestește copilăria copilului universal”, afirmă George Călinescu în „Istoria…
de Ştefan BĂRBULESCU Un eseu pro literatura SciFi/Fantasy având ca exemplu principal trilogia METRO (2033, 2034, 2035), Bucureşti, Editura Paladin 2016, ’18 & ’19, dar şi multe alte titluri. Un mic, dar foarte important element desparte genul literar beletristic al ficţiunii, la modul ge-neral, de acela în a cărui apărare am găsit de cuviinţă să sar, erijându-mă într-un „erou-cavaler-avocat”…
De Florina VANCIU Cu riscul de a fi acuzată de subiectivitate, Maramureşul cu unicităţile lui trebuie obligatoriu pus pe lista celor „de vizitat” măcar o dată în viaţă, când alegi să te îndrepţi Spre nord prin nord-vest. Iată câteva Sugestii pentru un periplu prin ţinuturi transilvane sau, de ce nu, pentru cei care au mai fost, un îndemn de a-l redescoperi dintr-o altă perspectivă.
de Simona DUMUŢA, bibliotecar, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” În periplul nostru prin fondul de carte veche existent în cadrul Compartimentului Colecţii speciale ne-am oprit, de această dată, asupra manualelor şcolare vechi. Deţinem câteva zeci de manuale tipărite de-a lungul a peste 160 de ani, perioadă suficientă pentru o eventuală cercetare aprofundată asupra evoluţiei acestui…
Semnalăm apariţia celui mai extins număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXX şi numărul 59, totalizând 180 de pagini. Rubricatura este, în mare parte, aceeaşi: Editorial, Dialoguri profesionale, Pagini culturale, In memoriam, Comemorări, Istorie, Religie, Recenzii, Dicţionarul localităţilor, Varia şi Din agenda culturală a bibliotecii. Aducem mulţumiri colaboratorilor revistei şi urăm tuturor cititorilor…
de Diana FILIP Datorită capacităţii sale de a răspândi informaţii şi valori culturale, cartea a reprezentat din-totdeauna o importantă formă de comunicare şi divertisment. Inventarea tiparului, de către Johannes Gutenberg, a sporit producţia cărţii, făcând din aceasta o adevărată industrie culturală şi, implicit, pentru unii comercianţi, un adevărat business.
De dr. Florian ROATIȘ Puţini intelectuali români – ne gândim îndeobşte la scriitori şi jurnalişti – mai reacţionează astăzi la cuvântul „protocronism”, care a fascinat, dar a şi învrăjbit lumea culturală românească în ultimii cincisprezece ani ai pe-rioadei comuniste. Şi aceasta, în pofida apariţiei – după 2000 – a unor cărţi bine informate şi temeinic scrise , care au redeschis, cu obiectivitatea pe care o dă îndepărtarea în timp de înfierbântata polemică din anii 1974-1989, dosarul protocronismului.
de Ica SĂLIȘTEANU Iubirea dintotdeauna a fost ca un diamant tăiat în multe feţe (și numai lumina când atinge faţeta ne arătată splendoarea) și de aceea poeta Irina Vera Terebeși își exprimă diamantul iubirii în timp de toamnă, de iarnă, de primăvară și de vară. Cum chimia lumii în care trăim este cea a carbonului (care…
„La mijlocul societății, cu care i-a fost dat să-și petreacă viața, un asemenea om nu putea să facă carieră, nici să-și creeze pozițiune”. (Eminescu omul – Slavici) de dr. Nicoară MIHALI Titlurile de boierie pe care Gheorghe Eminovici le va câștiga în viață sunt legate de moșia lui Constantin Balș de la Dumbrăveni. Ajunge aici pe…
De Alina CURAC Universul cunoaşterii este compus din trei piloni de bază: cartea, biblioteca şi bibliotecarul. Cartea, elementul educativ şi formativ, este depozitată într-un spaţiu cultural, biblioteca, unde bibliotecarul are rolul de a pune în valoare documentele din fondul de carte şi de a provoca comunitatea la o întâlnire specială cu universul cunoaşterii.
de Florina VANCIU Murind când vine primăvara, iată titlul unui volum care primeşte alte conotaţii în această perioadă tulbure. Cine şi-ar fi imaginat după Haosul care vine, că în anul 2022 vom fi, după anii pandemiei, din nou În furtuni de oţel şi că Iadul dezlănţuit se va abate asupra poporului ucrainean, iar Victimele inocente şi colaterale ale unui sângeros război cu Rusia vor fi parte la Un război murdar, prinse în Labirintul lui Putin.
De Diana FILIP Moto: Google îţi poate returna 100.000 de răspunsuri, un bibliotecar ţi-l poate da pe cel corect. (Neil Gaiman). Cu peste patru secole în urmă, prin 1620, celebrul filosof englez Sir Francis Bacon, în Novum Organum, principala sa operă, făcea următoarea afirmaţie: „Cunoaşterea este putere”. Suna destul de profetic, ţinând cont de saltul evolutiv…
De Mara POPOVICI Dacă pornim de la credinţa vechilor greci, care susţineau că filosofia începe chiar cu procesul mirării, al uimirii, proces întâlnit la orice vârstă, dar declanşat cu naturaleţe şi inconştienţă în special de către copii, vom ajunge la ideea că mirarea timpurie derivată din simpla curiozitate poate deveni premisa mirării filosofice.
De Dr. Florian ROATIȘ Folosite până la abuz în cei 45 de ani de comunism românesc (1945-1989), noţiunile de patrie şi patriotism le auzim tot mai rar invocate în ultimii ani, prezenţa lor fiind mai mult decât discretă în limbajul oficial, ca şi în cel obişnuit. Nu doar că au intrat într-un nemeritat con de umbră, dar mulţi se feresc să le pronunţe, …
Semnalăm apariţia celui mai extins număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXX şi numărul 58, totalizând 182 de pagini. Rubricatura este, în mare parte, aceeaşi: Editorial, Dialoguri profesionale, Pagini culturale, In memoriam, Comemorări, Istorie, Religie, Recenzii, Dicţionarul localităţilor, Varia şi Din agenda culturală a bibliotecii. Aducem mulţumiri colaboratorilor revistei şi urăm tuturor cititorilor…
De Simona DUMUȚA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” De la simple semnături de posesiune la însemnări manuscrise detaliate (numele cumpărătorului şi al vânzătorului, preţul, locul şi data achiziţiei cărţii, informaţii însoţite uneori chiar de blesteme împotriva înstrăinării etc.), de la etichete elaborate la ştampile de forme, mărimi şi culori diferite, mărcile de proprietate aduc un plus…
De Anca SIMA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” În peisajul divers al instituţiilor de cultură, biblioteca ocupă un loc dintre cele mai importante, îndeplinind funcţii de cercetare, dezvoltare profesională şi personală, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural, dar şi de loisir. Biblioteca este un univers deschis destinat tuturor categoriilor de oameni, indiferent de vârstă, domeniu de…
De Diana FILIP
Se spune că unul dintre factorii cei mai importanţi care pot influenţa percepţia unei opere de artă este însăşi imaginea artistului. Tocmai din acest considerent, mulţi artişti au preferat să îşi lanseze operele în anonimat, pentru a le fi analizată creaţia şi nu persoana din spatele ei.
de Antoaneta TURDA Moto: „Eu nu ştiu să fi avut gând rău în cugetul meu şi dacă am făcut ceva, şi se vede c-am făcut, de e satul întreg pe umerii mei, nu cu vrerea mea am făcut”. Sunt cuvintele lui Păcală rostite în minunatul roman al lui Corneliu Buzinschi – Păcală şi Tândală. Meditând…
