Artur Gorovei s-a născut în 19 februarie 1864 la Fălticeni. A urmat cursurile gimnaziale la Fălticeni, pe cele liceale la Iași, apoi studii universitare de drept la București și Iași. A activat ca profesor, judecător, avocat, procuror, prefect și inspector agricol. A debutat în 1884 publicând în „Revista populară”, iar editorial în 1898 cu volumul „Cimiliturile românilor”.
A fost membru corespondent din anul 1915 și membru de onoare din anul 1940 al Academiei Române. A condus revistele „Șezătoarea” și „Răvașul poporului” și a colaborat la numeroase publicații ale vremii. Prin intensa sa activitate de cercetare și publicare și prin declanșarea unei veritabile mișcări de strângere a tradițiilor populare s-a impus ca un nume de seamă în etnologia și folcloristica românească.
Câteva din scrierile sale aflate în fondul Colecțiilor speciale: „Cimiliturile românilor” (1898), „Datinele noastre la naştere” (1909), „Credinţi şi superstiţii ale poporului român” (1915), „Datorii şi drepturi: carte pentru săteni” (1921), „Meşteşugul văpsitului cu buruieni” (1922), „Spovedania lui Moş Pintilie: carte pentru săteni” (1929), „Descântecele românilor: studiu de folklor” (1931), „Contribuţii la istoria literară” (1933), „Elementul popular în literatura cultă” (1935), „Ouăle de Paşti: studiu de folklor” (1937), „Şerpele de casă: cercetări de folklor” (1941), „Legenda arborilor îmbrăţişaţi: cercetări de folklor” (1942), „Popoarele balcanice în folklorul românesc” (1942).
Compartimentul Colecții speciale, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
…
Azi se împlinesc 160 de ani de la nașterea etnografului Artur Gorovei, „una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat în volume de referinţă. În 1898 publică culegerea «Cimiliturile românilor», cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi «Datinile noastre de naştere» (1909), «Datinile noastre de nuntă» (1910), «Credinţi şi superstiţii ale poporului român» (1915), «Descîntecele românilor» (1931), «Noţiuni de folclor» (1933), «Ouăle de Paşti» (1937). Fondator şi director al primei reviste româneşti de folclor, «Şezătoarea» (Fălticeni 1892-1929). În 1899 a fost ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago, iar din 1915 devine membru corespondent al Academiei Române. Pentru meritele sale deosebite, Academia Română l-a ales membru de onoare în 1940.” (sursă text: humanitas.ro)
Instagram – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
View this post on Instagram
