Din patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” (5)

De bello Peloponnesiaco, Tucidide, Frankfurt, 1589

Oglinda paginii de titlu: THVCYDIDIS / DE BELLO PELOPON- / NESIACO LIBRI VIII. / Ex interpretatione Laurentii Vallae, ab Henrico / Stephano iterum recognita. / In hac secunda editione, quae accuratior multis partibus, quam / prima, melior est, haec amplius etiam, quam in illa habes: / Vitam THVCYDIDIS ex Marcellino castigatiorem, nunc / primum Latinitate donatam: eiusdem integrae Historiae Chro- / nologiam, cum singulorum librorum breuibus argumentu: / Adhaec Concionum, siue Orationum, quas hic auctor vt freqven- / teis, ita perdifficileis habet, Catalogum, necnon argumenta / parundem elegantissima. / Que omnia suos quaque auctores suo loco praeserunt. / Cum INDICE. / FRANCOFVRDI, / Apud heredes Andreae Wecheli, / Claudium Marnium & Ioann. Aubrium. / MDLXXXIX. Cartea este scrisă cu tipar negru, caractere italice şi regulare, prezintă vignetă pe pagina de titlu, frontispicii florale şi letrine. Notele şi comentariile sunt tipărite cu caractere mai mici pe părţile laterale ale paginilor. Pe pagina de titlu apar, ca mărci de proprietate, ştampilele: „K.N. / BANYAER / GYMNASIVM”, „M. KIR. ÁLL. GIMNÁZIUM / NAGYBÁNYA / Tanári könyvtára” şi „Ex Libris L Magyari”. Tucidide (cca 460-396 î.Hr.) a fost un istoric şi om politic atenian, întemeietorul criticii istorice şi precursor al istoriografiei moderne. Opera sa, Istoria Războiului Peloponesiac, în 8 cărţi, înfăţişează lupta pentru supremaţie în lumea greacă dintre Sparta şi Atena, între anii 431 şi 411 î.Hr.

Istoria şi originea lumii, Orazio Torsellino, Douai, 1630

Oglinda paginii de titlu se prezintă astfel: HORATII / TURSELLINI / E SOCIETATE / IESV, / HISTORIARVM / AB ORIGINE MVNDI / vsque ad annum 1598. / EPITOMAE / LIBRI X. / DVACI, / Ex Typographia BALTAZARIS BEL- / LERI, sub Circino Aureo, / Anno 1630. / Cum Privilegio. Textul cărţii este cu tipar negru, caractere de diferite mărimi, note marginale tipărite cu caractere italice, frontispicii simple, cu motive geometrice, letrine cu motive florale. Legătura este de carton cu piele, chenar decorativ simplu prin presare la rece, cotor cu decoraţiuni, cu patru nervuri profilate. Pe pagina de gardă, pagina de titlu şi prima pagină apar, ca mărci de proprietate, ştampilele: „M. KIR. ÁLL. GIMNÁZIUM / NAGYBÁNYA / Tanári könyvtára” şi „A NAGYBÁNYAI M. KIR. ÁLLAMI FŐGYMNÁSIUM / TANÁRI KÖNYVTÁRA” şi însemnarea: „Sigismundi Mitegy / 1780 / Minorita”. Orazio Torsellino (1545-1599), cunoscut în latină sub numele de Horatius Tursellinus, a fost un istoric italian şi om de litere. A scris cărţi despre creştinism, istoria lumii şi gramatica latină.

Evanghelie învăţătoare, Târgovişte, 1644

Oglinda paginii de titlu (după B.R.V.): EVANGHELIE ÎNVĂŢĂTOARE / duminecelor preste tot anul şi la praznice / domneşti, şi la sfinţi mari aleş. / Cu porunca şi cu cheltuiala, Prea / luminatului creştin Matei Basaraba / voevod domn şi biruitoriu atoa / tă ţara rumânească. / Şi cu nevoinţa sfinţitului kir Teofil / mitropolit, atoată ţara rumânească. / Tipărutisau întru dumnezeeasca / lavvra ce se chiamă monastirea deal / care iaste hramul sântul Nicolae / Văleat. 7153. / o roj hvo; 1644. Msţă, sep. 2, dni. Text cu caractere chirilice, încadrat în chenar, tipar negru şi roşu, frontispicii, letrine, două mărimi de caractere. Coperte de lemn îmbrăcat în piele cu ornamente prin presare la rece şi cotor cu patru nervuri profilate. Matei Basarab (1580-1654) a fost domn al Ţării Româneşti vreme de 22 de ani. A ctitorit numeroase biserici şi mănăstiri, a contribuit major la înlocuirea limbii slavone cu cea românească şi a sprijinit cultura şi răspândirea tiparului.

Psaltire a sfântului proroc David, Uniev, 1673

Oglinda paginii de titlu: PSĂLTIRE / a Svîntului Proroc David. / Pre Limba Rumânească, cu / zâsa şi cu toată cheltuiala / Prealuminatului întru / Isus Hristos, Ioan Stefan Petru Voe / voda, Domnul, Ţărîi Moldovei. / Din svintele scripturi a svinţilor părinţi da / scălilor svintei besearici, cu lungă ostenea/ lă în mulţi ai socotită şi cercată prin / svintele cărţi, şi de-acia pre versuri tocmi / tă în cinci ai foarte cu osîrdie mare, de / Smeritul Dosoftei, Mitropolitul de / Ţara Moldovei. Text cu caractere chirilice, tipar negru, pagini cu chenar şi letrine cu ornamente florale. Pagina de titlu este încadrată în chenar decorativ cu elemente florale, iar pe versoul paginii de titlu apare Stema Moldovei, încadrată de iniţialele domnitorului Ioan Ştefan Petru Voievod. Această Psaltire, tradusă şi prelucrată din slavonă de Dosoftei, este prima mare operă în versuri tipărită în româneşte. Dosoftei (1624-1693) a fost cărturar, poet şi traducător, creatorul poeziei româneşti culte. Ca mitropolit al Moldovei a promovat introducerea limbii române în biserică şi a tradus şi tipărit numeroase cărţi bisericeşti.

Ceaslov, Târgovişte, 1715

Oglinda paginii de titlu: CEASOSLOV / Acum întâi Tălmăcit în limba / Rumânească, / şi închinată. / Prea Creştinului, şi prea Înălţatu- / lui Domn, şi Oblăduitoriu atoată / Ţara Rumânească. / IO ŞTEFAN. / Cantacuzino Voevod, / De prea sfinţitul Mitropolit al / Ungrovlahiei / Kir Antim Ivireanul. / Cu acăruia Cheltuială sau Tipărit în / Sfânta Mitropolie din Scaunul / Târgoviştei. / La anul 7223. / (De Georgie Radovici). Text cu caractere chirilice, tipar negru şi roşu, letrine roşii, frontispicii florale şi gravuri. Copertele sunt de lemn îmbrăcat în carton. Acest Ceaslov a fost tradus şi tipărit de Antim Ivireanul, mitropolit al Ţării Româneşti. Antim Ivireanul (1660-1716), georgian la origine, a fost o personalitate culturală de marcă a literaturii române vechi, fiind, totodată, autor, tipograf, gravor, teolog, episcop şi mitropolit dedicat luminării poporului şi propovăduirii credinţei creştine. A înfiinţat tipografii la Snagov şi Râmnic şi a tradus şi tipărit scrieri de cult şi didactico-morale, contribuind, astfel, la unificarea limbii române.

Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, 1718

Oglinda paginii de titlu: ISTORIA / DELLE / MODERNE RIVOLUZIONI / DELLA / VALACHIA, / Con la Descrizione del Paese; Natura; Costumi, / Riti, e Religione degli Abitanti; / Anessavi la Tavola Topografica di quella / Provincia, dove si vede cio, che erestato, / nella Valachia agli Austriaci nel / Congresso di Pasarovitza: / COMPOSTA DA ANTONMARIA DEL CHIARO / FIORENTINO. / IN VENEZIA, MDCCXVIII. Istoria revoluţiilor moderne din Ţara Românească, lucrare scrisă de cărturarul italian Anton-Maria Del Chiaro, secretar al lui Constantin Brâncoveanu şi tutore al copiilor lui Ştefan Cantacuzino, constituie un document important privitor la istoria românilor, ce cuprinde informaţii generale despre Ţara Românească şi despre domniile lui Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino.

Octoih, Râmnic, 1742

Oglinda paginii de titlu: OCTOIH / ce cuprinde în sine, slujba Văscreasnelor / a opt glasuri, şi ceale, ai Evanghelii, / şi Obştea, cu Troparele, şi Conda / cele, şi Bogorodicinele, la toţi sfin- / ţii de obşte. Şi Sinaxariul Cu / Vruţea Leato, peste tot Anul. / Acuma întracesta chip Tipărit Rumîneşte / întru a doao Domnie, a Prea Lumina- / tului, nostru Domn: / Io MIHAI RACOVIŢĂ VOEVOD / cu Blagoslovenia prea sfinţitului / Mitropolit al Oungrovlahiei, / Kir NEOFIT. / şi cu toată chieltuiala sfinţii sale / de Dumnezeu Iubitoriului / Kir CLIMENT, Episcopul Rîm: / În sfânta Episcopie a Rîmnicului. / [anu]l 7251. 1742. / De cucearnicul între Preoţi Popa / Mihai Athanasie Vici, Tipografu. Textul este cu caractere chirilice, tiparul roşu şi negru, prezentând letrine, frontispicii florale şi vignete. Copertele sunt din lemn îmbrăcat în piele. Pagina de titlu are chenar ornamentat, iar pe verso stema Ţării Româneşti, încadrată, de asemenea, în chenar floral bogat ornamentat, cu iniţialele domnitorului în colţuri, însoţită de „Stihuri politice asupra luminatului domn”, după cum urmează: „De Dumnezeu fiind mânat / Şi în Ungrovlahia încorunat / Cela ce eşti Domn de Viţă / Mihai Voevod Racoviţă / Dânduţ El puteare cu armă prea tare / Spata buzduganul biruinţă mare”. Înaintea textului se găseşte o gravură cu Sfântul Ioan Damaschin, nesemnată, însoţită de textul: „Ioan Damaschin tocmind canoane şi tropare / Bine mărturisind Naşterea prea sfintei Fecioare”.