Biblioteca de idei. Gestionarea „zilelor memorabile”…

Calendarul activităților culturale oficiale este bogat și diversificat. Avem „zile mondiale” (a Pământului, a Păcii, a Apei, a Cărții și a Dreptului de Autor, a Teatrului, a Proprietății Intelectuale, a Sănătății ș.a.), „zile internaționale” (a Femeii, a Poeziei, a Cărții pentru Copii, a Francofoniei, a Limbii Materne, a Păsărilor, a Dansului, a Familiilor, a Muzeelor,…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Sus inima…

Un cântec obsedant revine foarte des în melosul meu interior. Este „Sus inima, români!” (versuri George Coșbuc, muzica Nicolae Oancea). Psihologii ne informează că această „instalare de durată” spune totul despre esența noastră. Dar ei insistă mai mult asupra melosului, care s-ar insinua „perfid” și „parazitar” în structurile noastre de memorie, în principal datorită repetiției și pentru…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Cu onorul spre… acordarea Onoarei!

Am crezut în „onoare” încă din copilărie și am învățat că aceasta se administrează „cu stil” de către unele autorități învrednicite cu „recunoașterea meritelor”. Primele „semne”, ale unui astfel de „tratament social” au fost chiar diplomele de onoare primite în școală, acordate selectiv și suplimentar celor care dobândesc „Premiul I”. Am realizat, astfel, că „a…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei: Trăinicia poporului român

De dr. Teodor ARDELEAN, Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Sub presiunea lucrurilor ce inundă realitatea imediată, spațial și temporal, îmi vine foarte des în minte un citat din Eminescu, găsit încă în acea tinerețe care era foarte avidă de adevăruri: „Nenorocirea cea mai mare care ni se poate întâmpla nu este că vom…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Un compliniu de fațete identitare

  În perioada comunistă cea mai cruntă lovitură prin politicile de urbanizare au primit-o satele românești tradiționale, cu deosebire cele mici sau situate la depărtare de marile orașe. Rezistența „din interior” la fenomenul comasării unor localități sau chiar al desființării și demolării acestora a fost destul de timidă, dar nici Maramureșul, această autentică Țară de…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. După treizeci de ani…

  Mă simt binecuvântat de la Dumnezeu și de la Neamul Meu pentru multele clipe istorice trăite în cei 70 de ani de viață pe care i-am simțit mereu ca darul cel mai minunat de la Părintele Veșniciilor. Au fost momente rare, înălțătoare de suflete, mistuitoare de inimi, când emoțiile îți cuprind toate mădularele trupului…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. O carte-document într-o nouă cheie de lectură!

Nenumărate și greu de cuantificat sunt plăcerile relecturării. Am simțit acest lucru de multe ori, mulțumindu-mă cu bucuriile interioare nemărturisite. Acum, însă, la recitirea (de fapt, restudierea!) cărții „Nicolae Mărgineanu. Un psiholog în temnițele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS”, apărută la Polirom, în 2006, într-o ediție îngrijită de Cristina Anisescu și cu o Prefață…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Pentru cei care vor să trăiască istoria așa cum a fost!

Ideea de a organiza spectacole de „istorie vie” nu e deloc nouă. Încă din vremuri imemoriale se organizau astfel de „turniruri” și „demonstrații” prin cetăți și castele, spre a menține în stare de trezie sentimentul „partici­pării”. Dar adevărata „înviere” a acestei forme de „teatru istoric” a venit în ultimii cincizeci de ani, chiar pe fondul…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Conexiuni peste timpuri și spații

Zilele trecute, mi-au parvenit volumele „Epihia în stil valah”, „Anotimpurile unei țigănci” și „Călare pe milioane de dolari”, semnate în anii 2003-2006 de prozatorul Romulus Zaharia. Acestea veneau din lada de zestre a fiului scriitorului, botezat și cu prenumele tatălui, ajuns împreună cu soția sa Florica prin Țara Lăpușului, la întâlniri de mare interes național…

Vezi mai multe

Caligrafia unui destin

Aș numi cu această metaforă volumul „Ioan Avram – Mărturisiri. O viață trăită în industrie”, apărută la Editura AGIR, în colecția „Oameni și locuri” în 2020. Pe pagina de titlu, care, în fapt, este pentru orice carte adevărata „față identitară” se mai precizează: „Ing. Ioan Avram răspunde întrebărilor adresate de Neagu Udroiu”. O lucrare remarcabilă…

Vezi mai multe

Către o înțelepțire necesară și suficientă!

  Există o legătură trainică a omu­­lui cu Dumnezeu. A fie­cărui om, oricare ar fi el, a ori­cărui om, indiferent de credința lui. Realitatea aceasta este tot atât de evidentă precum curge seva antigravitațional prin toate plantele, precum se ridică acestea spre lumină… Fiecare om este creat de Dumnezeu, în sistemul inițiat de Creator și…

Vezi mai multe

Bibliotecarii – vrednici săditori de lumină!

Sunt tot mai aproape de pragul 50 al anilor din „câmpul mun­cii”. Și, deși n-am lucrat decât doi ani și jumătate în presă (1972-1974), simt și mărturisesc sincer că stilul de viață gazetăresc domină în universul poliedric al aprecierilor și atitudinilor mele. S-a imprimat o matrice axiologică în care orice aserțiune scrisă sau spusă stă…

Vezi mai multe

Gânduri sumare la 70 de ani

de dr. Teodor ARDELEAN, Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Știu exact cine sunt și de când sunt … Încerc să-mi înțeleg acum, cu alți ochi, cei 70 de ani de viață ce s-au scurs, după cum zic calendarele, dar, mai ales, să pun în celule de memorie ceea ce „s-a ales” din toate…

Vezi mai multe

Despre un anume simţ

de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare Se cunoaşte îndeobşte că omul posedă cinci simţuri. Are, aşadar, prin intermediul şi sprijinul acestora, cinci porţi spre cunoaştere. Văzul, auzul, mirosul, gustul şi simţul tactil – iată cele cinci „facultăţi” ale oamenilor în şi prin care se realizează adaptarea la mediu, „perceperea” prin care…

Vezi mai multe

Motivul cuiului în literatură

De dr. Teodor ARDELEAN. Nu ştiu să se fi scris o exegeză despre „motivul cuiului în literatură”. Dar mi-aduc aminte de o scenetă a Grupului „Divertis” de la Iaşi, „performată” prin ’83 pe scenele studenţeşti. Un individ încerca să bată un cui, iar şeful nu era de acord cu „acţiunea”.

Vezi mai multe