Digitalizare: „Minerit și civilizație în Maramureș”
Publicațiile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș mai aproape de cititori. Acum pe platforma Biblioteca-digitală.ro
Vezi mai multe
View allActivitățiBiblioteca de ideiBiblioteca de viseBibliotheca SeptentrionalisCalendar culturalCartea săptămâniiCitatul de duminicăColectii specialeConferințăEvenimentExpozițieFotoreportajLansare de carteMaramureşul oglindit în scrieriRecomandăriRețeaua Biblioteci MaramureșRevisteSecția pentru copiiȘtiriVideo
Cartea săptămânii: Niște țărani, de Dinu Săraru (15 martie 2021)
Niște țărani Autor: Dinu Săraru, Editura Adevărul, București, 2014. „Niște țărani este romanul unui început în proza românească, marcând un moment de răscruce la care ne vom referi ori de câte ori von trasa istoria literară a ceea ce a însemnat sfârșitul unui drum într-o existență colectivă milenară. Locul romanului lui Dinu Săraru, al…
Provocările bibliotecii în era informatizării
de Diana FILIP
Motto: Cu cât priveşti mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe înainte. (Winston Churchill)
Apariții editoriale din domeniul educației fizice și sportului
Semnalăm apariții editoriale din domeniul educației fizice și sportului, lucrări ce se adresează studenților, profesorilor de educație fizică, precum și tuturor celor pasionați de domeniul sportului.
Exponate de la Istorie, prezentate online
Exponate de la Istorie, prezentate online Începând cu luna martie a anului 2021, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a dat startul unui nou proiect muzeal, adaptat erei digitalizării. Este vorba despre un proiect care se desfășoară săptămânal în mediul online și este intitulat ”Exponatele săptămânii”. Acestea se regăsesc în fiecare zi de luni…
Dregători de ieri și de azi
Evoluțiile politice recente și mai ales schimbarea statutului prefectului, urmată de „ruleta” distribuirii, m-au determinat să fac câteva incursiuni diacronice, luând în studiu mai ales capitolul dregătoriilor din Țara Românească și Moldova, în secolele XIV – XIX, perioadă ce constituie referință pentru modul în care pătura conducătoare exercita autoritatea la diferite niveluri, de la cel local și până la „domn”.
„Gazeta de Transilvania” – 183 de ani de la apariție
12 martie 1838: apare, la Brașov, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic-informativ și cultural al românilor din Transilvania, fondat de George Barițiu.
In memoriam acad. Nicolae Dabija (15 iulie 1948 – 12 martie 2021)
Timpul pământean s-a scurs foarte repede pentru scriitorul și publicistul basarabean Nicolae Dabija, un prieten și colaborator al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, care a trecut în eternitate.
Călătorii cu ajutorul cărţilor
de Anca SIMA
„Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş…” (Mircea Cărtărescu)
Povestea „Spărgătorul de baloane”, autor Marta Cozmin, ilustrația György Mihail
Povestea „Spărgătorul de baloane”, autor Marta Cozmin, ilustrația György Mihail, face parte din volumul „Poveşti”. Autor: Marta Cozmin
„Pregătirea de primăvară”: Florile de grădină și de casă
Cine nu-și dorește oare o Grădină de Vis…? Locul în care poți admira florile, unde îți poți savura cafeluța de dimineață, unde poți lectura câteva pagini la umbra unui copac, sau să admiri un apus minunat…
Petre Dulfu – 165 de ani de la naștere
Azi, 10 martie 2021, se împlinesc 165 de ani de la nașterea patronului spiritual al Bibliotecii Județene din Baia Mare.
Petre Dulfu la ceas aniversar
Petre Dulfu la ceas aniversar Cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la naşterea patronului spiritual al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” (10 martie 1856), în data de 9 martie, Serviciul Împrumut carte pentru copii şi tineret, în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga”, a organizat un webinar, cu titlul „Petre Dulfu la ceas aniversar”.…
Album Petre Dulfu (1856-1953) – 165 de ani de la naștere
Album Petre Dulfu (1856-1953) – 165 de ani de la naștere „Model de profesor – care privià școala ca o biserică, clasa ca un altar și catedra ca un amvon – educator al poporului și al tineretului, prin scrieri fermecătoare și pline de idei sănătoase, cântăreț al vitejiei străbune, prevestitor al împlinirii idealului național și mai…
9 Martie – Ziua deținuților politici anticomuniști
În fiecare an, pe data de 9 martie, în România este marcată „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989. Prin rezistență anticomunistă se înţelege orice formă de opunere împotriva regimului de opresiune.
Corectitudinea politică: ideologie sau religie seculară?
de Dr. Florian ROATIȘ
Sintagma „corectitudine politică” (political correctness) a intrat în limbajul public de circa trei decenii, dar rădăcinile ei coboară până în urmă cu un secol. Ea exprimă, în viziunea unora, dacă nu o doctrină închegată (încă!), o ideologie, iar alţii o situează în rândul „religiilor” generate de secularizarea augmentată de postmodernitate.
Mamele celebre, Mauriciu Block
Din patrimoniul Colecțiilor Speciale ale bibliotecii: Mamele celebre, Mauriciu Block, București, [1924] Apărută în colecția „Biblioteca pentru toți”, cartea, de doar 75 de pagini, surprinde câteva biografii de mame ale unor oameni iluștri.
Cartea săptămânii (8 martie 2021)
„Portraits de la Renaissance” Collectia: Livres D’art. Editura: Place Des Victoires Eds. Cartea săptămânii, 8-14 martie 2021. „Faima Mona Lisa este intim legată de faptul că este un portret, un gen care ocupă un loc special în creația artistică și în imaginația occidentală…” Sursa: Prefață
Cu drag, din Maramureș!
Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar…
Semper fidelis
La sfârșitul intervențiilor lor din Senatul Roman, membrii acestui forum de autoritate obișnuiau să rostească expresia „Semper fidelis”, ca o formulă de mărturisire a credinței și atașamentului lor în „aranjamentul de lucru” al Republicii.