de Simona DUMUŢA, bibliotecar, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” În periplul nostru prin fondul de carte veche existent în cadrul Compartimentului Colecţii speciale ne-am oprit, de această dată, asupra manualelor şcolare vechi. Deţinem câteva zeci de manuale tipărite de-a lungul a peste 160 de ani, perioadă suficientă pentru o eventuală cercetare aprofundată asupra evoluţiei acestui…
Semnalăm apariţia celui mai extins număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXX şi numărul 59, totalizând 180 de pagini. Rubricatura este, în mare parte, aceeaşi: Editorial, Dialoguri profesionale, Pagini culturale, In memoriam, Comemorări, Istorie, Religie, Recenzii, Dicţionarul localităţilor, Varia şi Din agenda culturală a bibliotecii. Aducem mulţumiri colaboratorilor revistei şi urăm tuturor cititorilor…
de Diana FILIP Datorită capacităţii sale de a răspândi informaţii şi valori culturale, cartea a reprezentat din-totdeauna o importantă formă de comunicare şi divertisment. Inventarea tiparului, de către Johannes Gutenberg, a sporit producţia cărţii, făcând din aceasta o adevărată industrie culturală şi, implicit, pentru unii comercianţi, un adevărat business.
De dr. Florian ROATIȘ Puţini intelectuali români – ne gândim îndeobşte la scriitori şi jurnalişti – mai reacţionează astăzi la cuvântul „protocronism”, care a fascinat, dar a şi învrăjbit lumea culturală românească în ultimii cincisprezece ani ai pe-rioadei comuniste. Şi aceasta, în pofida apariţiei – după 2000 – a unor cărţi bine informate şi temeinic scrise , care au redeschis, cu obiectivitatea pe care o dă îndepărtarea în timp de înfierbântata polemică din anii 1974-1989, dosarul protocronismului.
de Ica SĂLIȘTEANU Iubirea dintotdeauna a fost ca un diamant tăiat în multe feţe (și numai lumina când atinge faţeta ne arătată splendoarea) și de aceea poeta Irina Vera Terebeși își exprimă diamantul iubirii în timp de toamnă, de iarnă, de primăvară și de vară. Cum chimia lumii în care trăim este cea a carbonului (care…
„La mijlocul societății, cu care i-a fost dat să-și petreacă viața, un asemenea om nu putea să facă carieră, nici să-și creeze pozițiune”. (Eminescu omul – Slavici) de dr. Nicoară MIHALI Titlurile de boierie pe care Gheorghe Eminovici le va câștiga în viață sunt legate de moșia lui Constantin Balș de la Dumbrăveni. Ajunge aici pe…
De Alina CURAC Universul cunoaşterii este compus din trei piloni de bază: cartea, biblioteca şi bibliotecarul. Cartea, elementul educativ şi formativ, este depozitată într-un spaţiu cultural, biblioteca, unde bibliotecarul are rolul de a pune în valoare documentele din fondul de carte şi de a provoca comunitatea la o întâlnire specială cu universul cunoaşterii.
de Florina VANCIU Murind când vine primăvara, iată titlul unui volum care primeşte alte conotaţii în această perioadă tulbure. Cine şi-ar fi imaginat după Haosul care vine, că în anul 2022 vom fi, după anii pandemiei, din nou În furtuni de oţel şi că Iadul dezlănţuit se va abate asupra poporului ucrainean, iar Victimele inocente şi colaterale ale unui sângeros război cu Rusia vor fi parte la Un război murdar, prinse în Labirintul lui Putin.
De Diana FILIP Moto: Google îţi poate returna 100.000 de răspunsuri, un bibliotecar ţi-l poate da pe cel corect. (Neil Gaiman). Cu peste patru secole în urmă, prin 1620, celebrul filosof englez Sir Francis Bacon, în Novum Organum, principala sa operă, făcea următoarea afirmaţie: „Cunoaşterea este putere”. Suna destul de profetic, ţinând cont de saltul evolutiv…
De Mara POPOVICI Dacă pornim de la credinţa vechilor greci, care susţineau că filosofia începe chiar cu procesul mirării, al uimirii, proces întâlnit la orice vârstă, dar declanşat cu naturaleţe şi inconştienţă în special de către copii, vom ajunge la ideea că mirarea timpurie derivată din simpla curiozitate poate deveni premisa mirării filosofice.
De Dr. Florian ROATIȘ Folosite până la abuz în cei 45 de ani de comunism românesc (1945-1989), noţiunile de patrie şi patriotism le auzim tot mai rar invocate în ultimii ani, prezenţa lor fiind mai mult decât discretă în limbajul oficial, ca şi în cel obişnuit. Nu doar că au intrat într-un nemeritat con de umbră, dar mulţi se feresc să le pronunţe, …
Semnalăm apariţia celui mai extins număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXX şi numărul 58, totalizând 182 de pagini. Rubricatura este, în mare parte, aceeaşi: Editorial, Dialoguri profesionale, Pagini culturale, In memoriam, Comemorări, Istorie, Religie, Recenzii, Dicţionarul localităţilor, Varia şi Din agenda culturală a bibliotecii. Aducem mulţumiri colaboratorilor revistei şi urăm tuturor cititorilor…
De Simona DUMUȚA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” De la simple semnături de posesiune la însemnări manuscrise detaliate (numele cumpărătorului şi al vânzătorului, preţul, locul şi data achiziţiei cărţii, informaţii însoţite uneori chiar de blesteme împotriva înstrăinării etc.), de la etichete elaborate la ştampile de forme, mărimi şi culori diferite, mărcile de proprietate aduc un plus…
De Anca SIMA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” În peisajul divers al instituţiilor de cultură, biblioteca ocupă un loc dintre cele mai importante, îndeplinind funcţii de cercetare, dezvoltare profesională şi personală, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural, dar şi de loisir. Biblioteca este un univers deschis destinat tuturor categoriilor de oameni, indiferent de vârstă, domeniu de…
De Diana FILIP
Se spune că unul dintre factorii cei mai importanţi care pot influenţa percepţia unei opere de artă este însăşi imaginea artistului. Tocmai din acest considerent, mulţi artişti au preferat să îşi lanseze operele în anonimat, pentru a le fi analizată creaţia şi nu persoana din spatele ei.
de Antoaneta TURDA Moto: „Eu nu ştiu să fi avut gând rău în cugetul meu şi dacă am făcut ceva, şi se vede c-am făcut, de e satul întreg pe umerii mei, nu cu vrerea mea am făcut”. Sunt cuvintele lui Păcală rostite în minunatul roman al lui Corneliu Buzinschi – Păcală şi Tândală. Meditând…
de Csilla TEMIAN Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” În toamna anului 1881, după ce obţinuse diploma de doctor în filosofie, Petre Dulfu a trecut munţii în România Liberă, stabilindu-se la Bucureşti. Abia sosit aici, i s-a oferit catedra de pedagogie la Şcoala Normală „Carol I”, dar, după o lună de zile, a fost numit profesor de…
de Florina VANCIU Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Pandemia… dintr-o dată s-a făcut linişte Într-o epocă a zgomotului, în care poate… Goana după fericire, Delirurile vieţii cotidiene sau, pur şi simplu, Labirintul vieţii ne-au făcut să fim uneori surzi, uneori orbi, uneori muţi… şi poate fără să ne dăm seama prinşi În inima vârtejului, Captivi în timp. Vremea în schimbare ne-a surprins pe toţi. Claviaturile timpului au…
De dr. Florian ROATIŞ. La finele secolului al XIX-lea, mai precis în luna martie a anului 1900, la Bucureşti a avut loc procesul care încheia aşa-numita „Afacere Hallier”, consumată în jurul construirii şi modernizării portului Constanţa. Guvernul român (conservator) sistase lucrările contractate la 31 martie 1896 cu antreprenorul francez Adrien Hallier [1], întrucât acesta nu…
de Diana FILIP. Este recunoscut faptul că orice organizaţie, fie ea cât de mică, are nevoie de un cod de etică care să-i reglementeze standardele specifice, acceptate unilateral. Altfel spus, rolul unui cod de etică şi deontologie profesională este acela „de a ajuta oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care sunt motivaţiile morale în acţiunile lor”.
