La Săpânța. Dumitru Pop Tincu onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu

Fotoreportaj

Maramureșeanul Dumitru Pop Tincu a fost onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Este continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța,

Ioan Stan Pătraș

Marele meșter popular al Maramureșului, Ioan Stan Pătraș, s-a născut în 1908 într-o familie de țărani din Săpânța. În anul 1935, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a început să așeze pe cruci niște înscrisuri sub forma unor scurte poeme scrise la persoana întâi: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greșeli gramaticale și foarte apropiate de graiul arhaic. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar. Ioan Stan a frecventat doar primele patru clase școlare, astfel că celebrele epitafuri erau transcrise pe cruce mimetic: dicta altui sătean versurile sale, acesta le bătea la mașină, iar apoi meșterul imita scrisul sculptând textul în locul rezervat pe cruce.

Din anul 1936 și-a perfecționat stilul, când pe cruci au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii, obținute din pigmenți naturali. Culoarea predominantă este albastrul, numit astăzi de către experți „albastru de Săpânța”. Celelalte culori au o simbolistică consacrată: verde – viață, galben – fecunditate și fertilitate, roșu – pasiune, negru – moarte. Cele mai amuzante sunt marcate cu o bulină galbenă, pentru a fi mai uşor de găsit de turişti. Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”.

Casa Memorială „Ioan Stan Pătraș”, Săpânța

Datată în anul 1951, a aparținut soției meșterului și se află la doar câteva sute de metri de „Cimitirul Vesel”. La intrare în curte se află bustul lui Stan Ioan Pătraş, lucrat în piatră. În interiorul casei muzeu, alcătuită din trei camere, sunt expuse zeci de sculpturi basorelief, pictate, specifice creaţiei meșterului Ioan Stan Pătraș, precum și obiecte de artizanat, cergi, covoare, oale de lut, icoane. Printre acestea mai sunt sculpturi (Miorița, Baltagul), tablouri, albume și informații cu expozițiile internaționale ce aparțin lui Dumitru Pop Tincu, continuatorul celebrului meșter popular și custodele casei memoriale. În curte se păstrează atelierul lui Ioan Stan Pătraș, în care urmaşii îi continuă meşteşugul, realizarea de noi cruci sau restaurarea acelora vechi, peste care trecerea timpului și-a lăsat urma. (1)

Dumitru Pop Tincu – Tezaur Uman Viu

Dumitru Pop Tincu continuă opera lui Stan Ioan Pătraş din 1977, când, la doar 9 anișori, a intrat în ucenicia sa, iar la moartea meșterului avea 14 ani. De jumătate de secol sculptează, pictează și scrie epitafuri pe crucile atât de apreciate în lumea întreagă, împlinind vorba învățătorului său, Stan Pătraș: „Mă, aicea trebuie să fii sculptor, pictor și poet!”. Dumitru Pop este și custodele Casei memoriale „Stan Ioan Pătraș”, fapt pentru care m-am bucurat enorm când l-am văzut în curtea casei, în acea zi însorită de sfârșit de octombrie când am vizitat casa memorială. Ce poate fi mai împlinitor decât să-ți fie propriul custode o personalitate de marcă, ambasador al culturii și tradiției maramureșene peste hotare, Dumitru Tincu, care la 6 septembrie a fost onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu! Am discutat multe, despre „brandul de Săpânța”, despre expozițiile internaționale la care a participat în întreaga lume, despre ceilalți meșteri populari ai Maramureșului, care, pe zi ce trece, sunt tot mai puțini cei capabili să ducă mai departe tradiția milenară în meșteșugul lemnului. Am remarcat o fotografie a lui Vida Gheza. L-am întrebat pe meșter dacă l-a cunoscut. „Da’ cum nu? Am și frecventat câteva clase ale lui Gheza la Baia Mare, pe vremea când acesta era vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România”. De altfel, și la Expoziția memorială Vida Gheza din Baia Mare se află o sculptură realizată de Ioan Stan Pătraș și dedicată artistului băimărean, primită în 1973 cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Astăzi, în Cimitirul Vesel sunt peste 1.200 de cruci, dintre care aproape jumătate sunt realizate, de mai bine de 40 de ani, de Dumitru Pop Tincu.

Cimitirul Vesel din Săpânța

Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace întreg cimitirul a fost populat cu circa 700 de astfel de cruci, sculptate în lemn de stejar, majoritatea de către marele meșter popular Stan Ioan Pătraș, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție celebră în toată lumea. Cimitirul Vesel a devenit parte a patrimoniului cultural UNESCO, iar la Simpozionul Monumentelor Funerare, care s-a ţinut în Statele Unite ale Americii în 1998, a fost clasat primul în Europa şi al doilea din lume după cel din Valea Regilor, din Egipt. (2)