Joi, 28 noiembrie 2024, ora 13:00, Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare s-a bucurat de un public avizat și cultivat, cu ocazia lansării cărții „Eminescu în memoria timpului”, autor prof. Săluc Horvat, apărută în Colecția „Școala Ardeleană de Critică și Istorie Literară”, seria „Contribuții Eminesciene”, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2024, și dedicată unuia dintre cei mai mari poeți ai lumii, Mihai Eminescu – geniu pustiu al literaturii române.
Evenimentul cultural de excepție și de mare rezonanță a surescitat mult interes, fie datorită titlului legat de Mihai Eminescu, fie datorită autorului, Săluc Horvat, un renumit eminescolog maramureșean.
Manifestarea a beneficiat de prezențe valoroase ale spiritualității românești locale: lingviști, filosofi, istorici, scriitori, poeți, bibliotecari, ziariști, masteranzi ș.a.m.d., adevărați cercetători ai unor fenomene sociale și culturale, între care s-au stabilit adevărate conexiuni și punți de legătură. Alături de autor, au vorbit despre carte: conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, conf. univ. dr. Florian Roatiș, poetul și gazetarul Gheorghe Pârja și alții.
Moderator a fost dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, care a întâmpinat auditoriul după salutul studenților români din Viena, care se salutau între ei patriotic „Trăiască Nația!” – „Sus cu dânsa!”. El a fost și cel care, prin experiența sa, a dublat valoarea evenimentului. În cuvântul său introductiv, a reiterat ideea că acțiunea culturală beneficiază de fastul de rigoare, pentru că simțim și trăim românește, fiind o demonstrație și un exemplu de mândrie patriotică, de respect și de recunoștință pentru personalitatea celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, prezentat de autor într-o lumină adevărată, realistă și obiectivă.
Pe parcursul intervenției sale, Domnia Sa a făcut scurte incursiuni în viața și activitatea autorului, menționând că Săluc Horvat este o personalitate marcantă a municipiului Baia Mare și a județului Maramureș, fapt pentru care a fost recompensat cu titlul de cetățean de onoare. De asemenea, s-a remarcat pe plan cultural în calitate de bibliograf, critic și istoric literar, editor și conducător de revistă. Alături de prof. univ. dr. Mircea Regneală, de la Universitatea București, a editat mai multe tratate de biblioteconomie, devenind un specialist de excepție.
Săluc Horvat s-a născut la 23 iunie 1935, în satul Șigău, județul Cluj. A absolvit cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind unul dintre fondatorii Institutului Pedagogic de trei ani din Baia Mare, prima instituție de învățământ universitar maramureșean, unde a ocupat diverse funcții administrative și didactice. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Cluj), fondatorul Asociației Scriitorilor Baia Mare și președintele acesteia, făcând parte din mai multe asociații profesionale și științifice naționale și internaționale. A fost inițiatorul și fondatorul revistei „Nord Literar”, precum și director executiv și redactor-șef al acesteia, prima revistă de cultură din Baia Mare.
Online a fost realizată o conexiune cu editorul George Vasile Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană, care a reiterat ideea că volumul reunește cele mai importante studii scrise și publicate de eminescologul Săluc Horvat în aproape jumătate de secol, dedicate cercetării vieții și operei lui Mihai Eminescu. Autorul este considerat un fel de Pintea Viteazul al literaturii, trezind interesul pentru tot ce înseamnă cultură și tradiție în Maramureș.
Fiind invitat să își exprime un punct de vedere despre carte și importanța acesteia, dr. Ștefan Vișovan a făcut cunoscut faptul că Săluc Horvat este unul dintre cei mai aleși umaniști ai Transilvaniei, care a realizat tot ce și-a propus în plan cultural și literar. Volumul oferă o informație densă, prelucrată cu profesionalism, utilă atât cititorului obișnuit, interesat și iubitor de Mihai Eminescu, cât și specialistului eminescolog, căruia îi pune la dispoziție date valoroase despre omul deplin al culturii românești.
Autorul a prezentat arborele genealogic extins al lui Mihai Eminescu, însoțit de comentarii despre familia Veronicăi Cîmpeanu și a soțului ei, profesorul Micle, precum și despre raporturile acestora cu personalități precum I. Creangă, Titu Maiorescu, Alexandru Vlahuță, I. L. Caragiale, Aron Pumnul, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu etc.
De asemenea, surprinde participarea lui Mihai Eminescu la Societatea Junimea, precum și implicarea acestuia în calitate de gazetar sau în cadrul mai multor societăți culturale. Cronologia nu se termină odată cu trecerea poetului la cele veșnice, pentru că semnalează numeroase acțiuni care vizează eternizarea memoriei poetului pretutindeni în lume (conferințe, simpozioane, edituri și catedre universitare, cursuri universitare, filme, mărci poștale, monede, plăci comemorative, monumente, busturi, reviste, institute și asociații).
Un capitol este dedicat celor care s-au evidențiat prin contribuții în domeniul eminescologiei: critici și istorici literari, începând cu Titu Maiorescu, V. G. Morțun, A. D. Xenopol, Ion Scurtu, A. C. Cuza, G. Călinescu, Tudor Vianu, Dimitrie Vatamaniuc, Eugen Simion, Petru Creția și mulți alții, dar și celor care l-au contestat (Răzvan Rădulescu, Horia-Roman Patapievici, Cristian Preda, Mircea Cărtărescu etc.).
Totodată, s-a amintit că opera este o contribuție fundamentală la cunoașterea geniului eminescian, o sinteză realizată cu talent și pricepere, cu devotament și responsabilitate, respectând rigorile științifice. Este considerat unul dintre cei mai apreciați cercetători ai fenomenului Eminescu, alături de: Marian Barbu, Gh. Bulgăr, Ion Buzași, Mihai Cimpoi, Constantin Cubleșan, Elena Dabija, Gheorghe Glodeanu, Cornel Munteanu, Mircea Muthu, Liviu Papuc, Irina Petraș, Mircea Popa, Nicolae Scurtu, Cornel Ungureanu etc.
De fapt, bibliologul și jurnalistul Nicolae Scurtu, în lucrarea sa „Săluc Horvat și contemporanii săi”, surprinde cu discreție relațiile spirituale și punțile de comunicare dintre Săluc Horvat și unii dintre confrații săi, pe care i-a cunoscut direct sau indirect, i-a apreciat, și despre care, adesea, a emis echilibrate judecăți de valoare. Referindu-se la problema Eminescu, acesta menționează că poate fi așezat în vecinătatea celor care și-au adus contribuția la opera geniului eminescian, în special G. Călinescu, Dimitrie Caracostea, Dimitrie Popovici, Perpessicius și alții.
La rândul său, dr. Florian Roatiș a amintit că autorul se află la cea de-a opta carte dedicată poetului nostru național, fapt pentru care și-a câștigat un loc de prestigiu în cultura și spiritualitatea românească, fiind unul dintre cei mai de seamă intelectuali maramureșeni. Este autor a peste 30 de cărți și a multor studii și cercetări științifice din domeniul lingvisticii, istoriei presei și bibliologiei, fiind recompensat cu premii și diplome de recunoaștere.
O parte dintre studiile, recenziile și cronicile sale au fost publicate în: „România literară” (București), „Luceafărul” (Botoșani), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Limbă și literatură” (București), „Geneze” (Satu Mare), „Biblioteca” (București), „Archeus” (Baia Mare), „Bibliotheca Septentrionalis” (Baia Mare), „Maramureș”, „Buletinul științific al Universității din Baia Mare, Studii și articole de istorie”, „România km 0” (București), „Nord Literar” (Baia Mare).
În fiecare dintre acestea, abordează o tematică variată: biblioteconomie, critică și istorie literară, lingvistică, bibliografii, evocări, revuistică, didactică, istoria presei, lexicologie, folclor, cultură, teatru, jurnalism etc. A performat și în domeniul corespondenței cu regim special, publicând lucrările Introducere în tehnica corespondenței (1992) și Corespondența cu destinație specială. Ghid practic (2004).
În cuvântul său, ziaristul Gheorghe Pârja a plecat de la aforismul eminescian conform căruia „ideea valorii este foarte relativă, căci fiecare o măsoară după interesul său”, subliniind că opera lui Mihai Eminescu este un impuls, dar și o provocare. În opinia sa, Săluc Horvat face lucruri minunate, iar unul dintre acestea este legat de marele poet național, deoarece încearcă să-l cunoască și să-i aprecieze valoarea, să-i înțeleagă cuvântul, plăcerile, răzvrătirile și imensa măreție.
Geniul creativ al lui Eminescu, considerat de criticii literari cel mai important artist liric și un om politic de seamă al vremurilor sale, este și va rămâne mereu actual, deoarece s-a remarcat ca poet, prozator și jurnalist, păstrându-și locul în amintirea poporului român. Numele de Eminescu i-a fost atribuit de Iosif Vulcan într-o revistă coordonată de acesta și apărută la Budapesta.
Au vorbit la superlativ despre Săluc Horvat și, respectiv, despre Mihai Eminescu și opera sa, prof. dr. Terezia Filip și prof. Vasile Leschian, care au subliniat că Mihai Eminescu este și va rămâne unic în panteonul literaturii române, iar Săluc Horvat merită apreciat pentru inițiativă și perseverență în redactarea notelor, sintezelor și studiilor legate de Mihai Eminescu.
La final, Săluc Horvat s-a adresat publicului interesat și pasionat de Mihai Eminescu, menționând că demersul său este legat de viața și activitatea poetului de-a lungul timpului, etapă cu etapă, prezentându-le așa cum s-au desfășurat, pe baza unor date reale extrase din documente și consemnări reținute de istoria literară. Un Eminescu așa cum a fost și cum a rămas în memoria timpului, fiind unul dintre marii gânditori ai vremii.
Lansarea de carte a fost urmată de o sesiune de autografe oferite de autor.
dr. Ioan Gogota
