Marți, 18 mai 2021, ora 12:00 – Aula Academiei Române; Lansare de carte: „Pandemia COVID-19 în România“, Editura Academiei Române, 2020-2021
– Vol. I: „Aspecte clinice și epidemiologice“.
– Vol. II: „Aspecte patogenice, clinice și farmacoterapeutice“.
Eveniment organizat de Academia Română.
Ileana Vulpescu s-a născut pe 21 mai 1932, în județul Dolj, comuna Bratovoești, a absolvit Facultatea de Filologie în București, a lucrat ca lexicograf la Institutul de Lingvistică a Academiei și a colaborat la redactarea lucrărilor „Dicționarul limbii române” și „Dicționarul Explicativ al Limbii române”. A scris proză și teatru, a tradus din literaturile engleză, franceză și spaniolă.
„Ascunse în spatele sobrietății elegante a fațadelor maiestuoase, palatele din Florența și Toscana vădesc o mare parte din comorile Renașterii…”
„Un nou roman din seria dedicată lui Cotton Malone. Istoria, intriga politică și suspansul își dau întâlnire într-un thriller pe care e imposibil să îl mai lași din mână…”
Personalitate emblematică a culturii maramureșene, Ion Igna, s-a născut în localitatea Ardusat (Maramureș), lângă râul Someş, într-o familie cu cinci copii, trei băieţi şi două fete. Cu un străbunic matern, Vasile Grecu, dascăl şi învăţător, absolvent al Preparandiei din Oradea, dintr-o familie cu mare deschidere spre cultură, copiii familiei Igna au ales calea învăţăturii. După…
Unul dintre puţinii ingineri agronomi pe care îi avea Transilvania în anul 1918, Nicolae Barbul, s-a născut la 6 aprilie 1879 la Pomi, judeţul Satu Mare, comună mare, situată pe malul Someşului, peste râu de oraşul Seini, cunoscută şi prin mulţimea de intelectuali de frunte pe care i-a dat.
Deși a făcut studii în domeniul dreptului și a obținut și un doctorat în același domeniu, în anul 1940 a fost exclus din barou din motive rasiale, fiind evreu. A legat o profundă prietenie cu exilații Constantin Noica și Alexandru Paleologu din cauza căreia cei trei, dar și alții din cercul lor au ajuns la închisoare.
Studiile muzicale le-a făcut la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde a studiat pianul și compoziția. După terminarea lor a luat contact cu folclorul românesc din zonele Clujului, Mureșului și Bihorului, dar, a ajuns, în cele din urmă, în Maramureș, de care se îndrăgostește.
Una dintre personalităţile cele mai interesante ale momentului Unirii de la 1918, care a reprezentat cercul electoral Baia Mare în calitate de delegat ales, o reprezintă Alexiu Pocol, un personaj complex şi dinamic, uneori controversat, dar şi respectat.
Gongul a bătut, cortina s-a ridicat și prima scenă a vieții „celui mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[1], după cum îl numea dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, s-a desfășurat la Ferneziu, suburbie a Băii Mari, în 22 martie 1936.
