Expoziţie de reviste
605 ani de la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân (n.1355 – d.31 ianuarie 1418)
– Expoziţie de reviste realizată de Compartimentul Sală de Lectură Periodice –
Mircea cel Bătrân a fost unul dintre cei mai importanţi voievozi ai Ţării Româneşti (1386 – 1394; 1397 – 1418), un simbol al istoriei românilor atât datorită longevităţii domniei sale cât şi calităţilor de bun conducător. În actele oficiale emise în timpul domniei sale se intitula: „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn…”
În istoriografia românească s-a consacrat numele Mircea cel Bătrân, folosit de cronicarii din secolele XVI – XVII pentru a-l deosebi de nepotul său Mircea al II – lea.
Principe între creştini cel mai viteaz şi mai ager, aşa a fost numit de istoricul german Leunclavius, Mircea a domnit peste Valahia circa trei decenii. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar prin măsurile înţelepte pe care le-a luat şi un adevărat creştin, lăsând în urma sa mai multe lăcaşe de cult. Pe lângă succesele militare, Mircea cel Bătrân a fost un strălucit diplomat. Reuşind să împiedice expansiunea otomană în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân rămâne o figură proeminentă a luptei creştinilor din Balcani.
A fost înmormântat în cea mai emblematică ctitorie a sa, Mănăstirea Cozia, acolo unde, în 1392, monahul Filotei a întemeiat prima şcoală de caligrafi şi copişti din Ţara Românească.
,,Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii” (Nicolae Iorga)
