Bibliotheca septentrionalis
de Florina VANCIU,
bibliotecar, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”
Cu riscul de a fi acuzată de subiectivitate, Maramureşul cu unicităţile lui trebuie obligatoriu pus pe lista celor „de vizitat” măcar o dată în viaţă, când alegi să te îndrepţi Spre nord prin nord-vest. Iată câteva Sugestii pentru un periplu prin ţinuturi transilvane sau, de ce nu, pentru cei care au mai fost, un îndemn de a-l redescoperi dintr-o altă perspectivă.
7 zile. 7 ani în Maramureş va rămâne la alegerea fiecăruia.
Poţi uşor găsi Potecă spre Maramureş folosindu-te de multitudinea de ghiduri şi cărţi despre Turismul în Maramureş, însă pentru a înţelege Spiritul Maramureşului nu poţi să rămâi doar cu aceste Capturi de Maramureş, ci ele trebuie să fie doar punctul de pornire pentru o reuşită Călătorie în Ţara Maramureşului.
Fără îndoială, titlurile Maramureş, promotor al culturii şi identităţii româneşti în lume sau Maramureş – pecete de românitate îl descriu de minune. Aici găseşti încă Focul viu, după cum aprecia Peter Hurley, englezul devenit din turist „om al locului”, sau Miya Kosei, japonezul care în anul 2000 publică primul său album intitulat simplu Maramureş, apoi, în 2015, Maramureşul meu, ca un an mai târziu să publice albumul Maramureş, centrul lumii.
Ar fi bine să te pregăteşti aşa cum se cuvine pentru câteva Dialoguri maramureşene adevărate, având la îndemână un Dicţionar de regionalisme şi arhaisme din judeţul Maramureş. Cu siguranţă vei descoperi câţiva Maramureşeni charismatici care te vor face să iubeşti Maramureşul din cuvinte şi dincolo de cuvinte…
Este locul unde poţi avea Întâlniri cu istoria! Şi cum ai putea mai bine să înţelegi Istoria Maramureşului înainte de a păşi pe aceste meleaguri, decât documentându-te temeinic, parcurgând volume cu teme variate precum: Maramureşul împotriva Dictatului de la Viena. 1940-1944; Rezistenţa anticomunistă din Munţii Ţibleşului; Centenarul Unirii 1918-2018. Maramureşul înainte şi după Marea Unire a românilor, dar şi 100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie sau Cronica Maramureşului în date.
La pas prin Maramureş vei putea simţi Veşnicia vremurilor, călcând pe uliţele strâmte ce şerpuiesc printre casele de lemn într-un peisaj de poveste, care te transpune parcă într-o altă lume. Trecând dincolo de Poarta maramureşeană poţi să descifrezi sensuri şi semnificaţii ale simbolurilor încrustate pe acestea, să descoperi Soarele din poartă şi ce înseamnă Lemnul în cultura populară din zonele etnografice ale judeţului Maramureş. Dincolo de aceste porţi, Tentaţia risipirii pur şi simplu dispare. Aici îţi poţi cu uşurinţă găsi Refugii, putând redacta în linişte, dacă vrei, un Raport asupra singurătăţii, poţi auzi Vocile nopţii, poţi să renunţi la Orgolii şi să descoperi Feţele tăcerii, în timp ce Absenţii îşi ţin Canonul periferiei, notându-ţi atent, într-un Bloc Notes, pentru mai târziu, ce înseamnă A trăi, a scrie.
Maramureş un muzeu viu în centrul Europei ar fi sintagma care descrie tot ce vei putea simţi, experimenta, vedea şi percepe. Aici vei putea să încerci portul autentic, să-ţi pui la propriu Cămeşa de sărbători şi să simţi ce înseamnă Mândrie maramureşeană sau să calci pe covoare ţesute manual şi vopsite natural, aflând cu surprindere că uneori… Covoarele vorbesc.
De neratat este şi Săpânţa, unde o să îl cunoşti, prin ceea ce a lăsat în urma lui, pe Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică, celebre deja, Crucile de la Săpânţa, păşind într-un loc atipic, unde s-ar putea să ţi se pară că Cimitirul Vesel nu e vesel.
Odată ajuns aici, În ţara bisericilor de lemn, adevărate Chivote ale credinţei, cu ferestruici minuscule şi turle înalte care parcă ating cerul, cu siguranţă vei lăsa o fărâmă de suflet. 7 dintre primele 10 cele mai înalte biserici de lemn din lume se află Pe meleaguri maramureşene, recunoscute la nivel internaţional, 8 fiind regăsite pe lista de Monumente UNESCO din România. Biserici de lemn din Maramureş, multe altele fiind acum ridicate în diferite locuri din lume, fiindu-le recunoscută valoarea arhitecturală.
Un alt loc aparte, din acelaşi spectru, e Rohia – un rai sieşi suficient, locul unde Monahul de la Rohia a simţit „fericirea de a fi creştin”, unde poţi să culegi roade din Livada duhovnicească, unde poţi înţelege mai mult decât oriunde din Dreptele tăceri ale cuvântului, că doar Dăruind vei dobândi. Este locul unde poţi face Escale în timp şi spaţiu sau Dincoace sau dincolo de texte, unde poţi ajunge mai uşor… Prin alţii spre sine, fără să faci neparat Critică la persoana întâi, simţind, la propriu, că eşti Între lumi sau Între viaţă şi cărţi, unde percepi printr-o altfel de vibraţie Ispita lecturii şi unde Primejdia mărturisirii are doar conotaţii pozitive şi eliberatoare.
Poţi să mergi Acasă la meşterii locali din comuna Budeşti, spre exemplu, sau să te întâlneşti cu Seniorul lemnului, meşterul popular Pătru Godja-Pupăză, să iei „Expresul de Maramureş”, celebra Mocăniţă, într-o călătorie magică pe Valea Vaserului, Vişeu de Sus. „Elveţie” a Maramureşului, singura cale ferată forestieră din ţară care încă funcţionează, ca o întoarcere în timp, făcându-te să realizezi că uneori e bine ca timpul să se oprească în loc, sau să faci un periplu pe la Cetăţi, castele şi conace din Maramureş.
Trebuie neapărat să laşi Urme de paşi pe zăpadă aici, să petreci măcar un Crăciun în Maramureş. E un adevărat spectacol! Obiceiuri din Maramureş nu găseşti oriunde. Cete de colindători îmbrăcaţi în straie populare păstrează an de an tradiţia de a merge la colindat din casă în casă, Iarna maramureşeană, cu obiceiurile şi tradiţiile ei, având un farmec aparte.
Este recunoscută ospitalitatea oamenilor de aici, Maramureş în bucate e de neratat! Nu vei ieşi de la nicio casă fără să fii „ominit” aşa cum se cuvine cu bucate tradiţionale, care, conform Wikipedia, înseamnă „Un blid cu „tocană” (mămăligă) fiartă în lapte dulce, cu brânză de oaie, smântână şi jumări, o porţie de sarmale umplute cu păsat şi un codru de pâine coaptă pe vatră, un pahar de horincă, iar ca desert o plăcintă creaţă sau cozonac cu nucă”. Volumul Mâncarea între ritual şi simbol te poate ajuta dacă doreşti să decriptezi sensurile profunde ale ritualului mâncării, pe lângă partea teoretică, cartea cuprinzând şi numeroase reţete tradiţionale culese de prin Maramureş.
Pentru a cunoaşte Maramureşul muzical trebuie să asculţi câteva Armonii maramureşene sau Hori din Maramureş adevărate, precum numai Fraţii Petreuş sau Tatiana Mihali, privighetoarea de la poalele Pietrosului le ştiu interpreta.
Poţi să îţi găseşti locuri de vizitat răsfoind numeroasele monografii despre diferite localităţi, unele scrise… din Drag de Vărai, să descoperi câte „un sat cu oameni credincioşi şi harnici” cum este Plopiş, cum au prins unii „rădăcini” la Borşa, oraşul de la poalele Munţilor Rodnei, detalii despre Săpânţa cea dreaptă ca bradul sau despre Săcel: spaţiu al tradiţiilor şi credinţelor maramureşene.
Vei fi surprins să afli că Mioriţa s-a născut în Maramureş sau detalii despre Frumoasa Spria sau despre Călătoria îngerului prin Nord. Nichita Stănescu prin Maramureş.
Toate aceste lucruri, şi nu numai, însumează ceea ce noi numim Maramureş brand cultural. Maramureşenii cu siguranţă rămân Veghetori la obârşii. Pentru majoritatea dintre ei Sensul vieţii, când rămâi Amfitrion peste tradiţii, supravegheat doar de Îngerul de ghips, este să nu lase tradiţia să moară! Singura cale după ce am văzut cum a supravieţuit Spiritul românesc în faţa unei dictaturi şi ce pot face Voinţa de putere şi Demonii mărunţi şi am aflat că nici Jocul şi fuga şi nici Frica nu sunt o soluţie, ducând Drumul la zid fără scăpare, iar Vinovaţii fără vină aruncaţi în închisori, înţelegând ce înseamnă Riscul în cultură, trebuie menţinută Puterea nevăzută a tot ceea ce numim PATRIMONIU TRADIŢIONAL.
Iată un Codice pentru mileniul următor (o geografie a Maramureşului interior), care se încăpăţânează parcă să facă Profeţii despre prezent, după ce ne-am câştigat Dreptul la sinceritate.
Pornind poate din Pantelimon 113 bis sau din oricare alt colţ al lumii spre Nicăieri.ro, pentru a lua parte la vreo Petrecere de pietoni, poţi afla cu surprindere că Acasă e mereu în altă parte şi că dacă ajungi în periplul tău, spre exemplu, în Ieudul fără ieşire, vei putea totuşi găsi Podul, deşi scrie No exit, spunând în gând Rugăciunea de antracit, nelăsându-te stăpânit de Arta fricii, când descoperi că aici funcţionează alte legi ale fizicii, experimentând Căderea-n sus a corpurilor grele şi alte legi ale firii, unde Şi cei din urmă vor fi cei din urmă.
E Soare-n Maramureş, vă aşteptăm să îl descoperiţi şi să vă bucuraţi sufletele de la lumina lui!
„Bibliotheca septentrionalis” nr. 59, decembrie 2022
- Revista poate fi citită în format PDF: www.bibliotecamm.ro/septentrionalis/revista_bs_59(2022).pdf
Redacția:
- Redactor-şef: conf. dr. Florian ROATIŞ
- Redactor-şef adjunct: Laviniu ARDELEAN
- Redactori: Gabriel STAN-LASCU; Csilla TEMIAN; Ioan NEAMŢIU
- Tehnoredactare şi copertă: Gabriel STAN-LASCU
