”Pe urmele lui Gheorghe Vrabie” – 30 de ani de la moartea folcloristului și istoricului literar (19 iulie 1991) –
Vitrină de carte realizată de Compartimentul Împrumut carte pentru adulți.
Folcloristul şi istoricul literar român Gheorghe Vrabie s-a născut la Voineşti, în judeţul Vaslui, pe 6 aprilie 1908. Face şcoala primară la Obârşeni, apoi liceul la Bârlad, înainte de a intra la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvind în 1933. Prima lucrare publicată a fost „Bârladul cultural”, apărută în 1938, din care tipărise în editorial capitolul „Mesianism ardelean”, cu un an înainte. Primeşte Premiul Academiei pentru această carte.
Pleacă la Berlin, ca bursier al Fundaţiei Humboldt, unde petrece patru ani la Universitate, până în 1944. Îşi începe cariera didactică predând la Buzău, Olteniţa, Dorohoi, apoi devine profesor universitar la Bucureşti din 1944 până în 1957 şi la Piteşti în perioada 1962-1973. Din 1957 până în 1962 s-a ocupat oficial de cercetare la Institutul de Istorie şi Teorie Literară.
A scris pentru numeroase reviste: Curentul, Folclor literar, Orizonturi, Astra, Cronica, Iaşiul literar, Ethnos, Gândirea, Viaţa Românească, Ramuri şi altele, inclusiv pentru publicaţii din străinătate. Gheorghe Vrabie s-a făcut remarcat ca mare folclorist şi a scris mai multe cărţi pe acest subiect, toate putând fi cumulate într-o exegeză pe temă. Dintre acestea enumerăm:„Balada populară română”, „Folcloristica română”, „Structura poetică a basmului”, „Retorica folclorului”, „Eposul popular românesc”, „Poetica Mioriţei”, „Proza populară românească”, „Din estetica poeziei populare române”, „Ritualurile agrare la români”.
