Recomandări
„Ştefan Luchian între tradiţie şi modernitate”
– 155 de ani de la nașterea pictorului Ștefan Luchian (1868-1916) –
Expoziție de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă.
Ștefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, Botoșani, a fost un pictor român, supranumit „poetul plastic al florilor”.
Se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Școlii Naționale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889, obținând medalia de bronz pentru un „Cap de expresie”și un „Studiu după natură”. Maestru i-a fost, în această perioadă de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian a găsit încurajarea, fără să-i împiedice libera dezvoltare a personalității. În toamna anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre la Academia de Arte Frumoase München și execută copii după operele lui Correggio și Rembrandt, aflate la Muzeul de artă. Revine în țară în 1890 și participă la prima expoziție a societății de artă „Cercul artistic”.
Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian și cunoaște, în muzee și expoziții, viața artistică pariziană. Revenit la București, va fi în 1896 principalul inițiator al „Expoziției artiștilor independenți”, care se va deschide chiar în fața Salonului Oficial. În 1900 participă cu două pasteluri la „Expoziția Universală” de la Paris. În același an apar primele manifestări ale unei afecțiuni ale măduvei spinării, care, după ameliorări trecătoare alternând cu noi agravări, îl lasă infirm pentru tot restul vieții. Din 1909 până la sfârșitul vieții va rămâne imobilizat la pat.
